Mărmureanu: Au apărut cutremurele „croşetate”, care fac imposibile predicţiile

Estul curburii Capaţilor a fost în ultimele şapte zile teatrul unei desfăşurări de mişcări tectonice cel puţin ciudate. După un seism cu magnitudinea de 3,8 grade, la adâncimea de 119 kilometri, înregistrat pe 13 mai, a urmat un cutremur cu magnitudinea de 2,2 grade, la 18,4 kilometri adâncime, pe 15 mai. Apoi, pe 18 mai, a urmat o mişcare tectonică cu magnitudinea de 3,1 grade, la adâncimea de 129,1 kilometri, apoi una de 4,7 grade la 120,6 kilometri, pentru ca sâmbătă să avem din nou un cutremur de 3,4 grade la 68,2 kilometri adâncime.

Citeşte şi Cinci cutremure în mai puţin de opt ore în România

„Zona Vrancea este unicat mondial în materie de seismologie. Avem aici, pe o suprafaţă restrânsă, focare de adâncime mare, peste care se suprapun focare de adâncime mică. Acest aspect, împreună cu valorile acceleraţiilor care cresc dinspre epicentru către Chişinău şi Bucureşti dau mari bătăi de cap specialiştilor în privinţa oricărei predicţii pentru Vrancea”, a explicat Gheorghe Mărmureanu, directorul onorific al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului de la Măgurele.

Alte articole

Cutremur în România. Ce magnitudine a avut seismul din Vrancea

Cutremur major de 7,7 grade în largul Japoniei, s-au zgâlţâit blocurile şi la Tokio, s-a emis alertă de mega-cutremur: „Tsunami! Evacuați!”