Ministrul Muncii, Florin Manole, critică discursurile împotriva muncitorilor străini din România și spune că subiectul are și o semnificație personală pentru el. Mama sa a lucrat sezonier în Spania între 2007 și 2019, perioadă în care ministrul spune că a auzit voci din politica spaniolă care se pronunțau împotriva românilor plecați la muncă în această țară.
Ministrul Muncii a făcut această declarație în emisiunea „Vocile care contează”, de la Euronews România, în contextul unei discuții despre înființarea unei comisii parlamentare speciale care să analizeze efectele migrației asupra societății românești.
„Pentru mine asta nu este o temă doar politică, este o temă politică și de intersecție cu propria mea viață. Pentru că e viața familiei mele”, a spus Florin Manole.
El a făcut o paralelă cu discursurile actuale împotriva muncitorilor străini din România.
„Indiferent cine face discurs extremist împotriva lucrătorilor străini, în Spania anului 2007 este inamicul meu. În România anului 2026 este inamicul meu”, a afirmat ministrul.
Florin Manole susține că oamenii care muncesc legal într-o țară și își plătesc taxele trebuie respectați, indiferent de naționalitate, etnie sau cetățenie.
„Când un om lucrează în orice țară civilizată din lumea asta, când plătește taxe și când respectă legile, el este demn de respect”, a declarat acesta, potrivit Mediafax.
Întrebat dacă muncitorii străini ocupă locuri de muncă pe care le-ar putea ocupa românii, ministrul a spus că nu consideră că lucrătorii veniți din afara Uniunii Europene iau locurile de muncă ale cetățenilor români.
El a explicat că diferențele de așteptări salariale sunt legate și de decalajele economice dintre țări.
„Un om din Asia de Sud-Est care vine aici să lucreze, vine de la un salariu mult mai mic”, a spus Manole, adăugând că românii au așteptări legitime privind o remunerație mai bună și servicii publice mai bune.
Ministrul a mai afirmat că lucrătorii străini contribuie legal la unele sisteme și servicii publice pe care, în anumite cazuri, este posibil să nu ajungă să le acceseze.
Guvernul României a stabilit un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața muncii din România pentru anul 2026. Angajatorii trebuie să constituie o garanție de 1.000 € per lucrător străin, iar agențiile de plasare a forței de muncă o garanție de 75.000 € (pentru maximum 250 de muncitori).
În România sunt înregistrați 143.832 de cetățeni din state non-UE cu drept de ședere valabil în scop de muncă (conform datelor oficiale ale Inspectoratului General pentru Imigrări la 31 august 2026), dintr-un total de peste 242.000 de străini care locuiesc legal în țară.
Marea majoritate a lucrătorilor străini provin din Asia de Sud. Nepalezii reprezintă cea mai mare comunitate de muncitori, cu 62.396 de persoane (aproximativ 43% din total). Numărul acestora s-a dublat comparativ cu finalul anului 2024. România are, de asemenea, muncitori din Sri Lanka, India și Bangladesh. Restul de aproximativ 24% provine din alte țări precum Turcia, Republica Moldova, Vietnam, Filipine, Egipt sau Pakistan, acoperind diverse sectoare economice.