Printre participanţi au fost atât bucureşteni, cât şi basarabeni care trăiesc în România. Marşul a început din faţa Muzeului Ţăranului Român, a continuat pe Calea Victoriei şi s-a încheiat în piaţa Sfântul Anton. Majoritatea participanţilor aveau steguri tricolore, iar unii dintre ei erau îmbrăcaţi în port naţional.

Manifestanţii au scandat „Trăiască, trăiască, trăiască şi-nfloreasca, Ardealul, Moldova şi Ţara Românească!”, „Basarabia e România”, „Chişinău şi Bucureşti, două inimi româneşti!” ş.a.

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

Țara din Europa care îți dă bani ca să finalizezi studiile! ...

Avarie majoră la CET București Vest și CET Grozăvești. Mii ...

În acest cadru, organizatorii au dat citire „Proclamaţiei de la Bucureşti”, adresată clasei politice căreia i se cere să sprijine un program în 15 puncte care să preceadă unirea şi să asigure reuşita acesteia. Printre solicitări se află implicarea mai activă a României faţă de securitatea Moldovei. „România are datoria de a fi primul stat proactiv în garantarea securității românilor din Basarabia, lucru traductibil prin cooperarea în domeniul militar și implementarea unei politici de securitate comună”, se arată în proclamaţie.

Alte doleanţe sunt crearea unui spaţiu economic comun, urgentarea interconectării sistemelor energetice, dezvoltarea infrastructurii ce leagă România de Moldova (cale ferată cu ecartament european în Basarabia, autostrada Bucureşti-Iaşi-Chişinău, tren de mare viteză Bucureşti-Chişinău, noi poduri peste Prut), un spaţiu informaţional comun prin extinderea ariei de acoperire a presei româneşti în Moldova şi informarea publicului român despre realităţile din Moldova, asumarea de către România a unui rol activ în soluţionarea conflictului îngheţat din Transnistria, crearea unei instituţii la Bucureşti care să se ocupe exclusiv de relaţiile cu Moldova etc.