Martorii din dosarul Referendumul susţin că nu au votat sau nu îşi recunosc semnătura de pe liste

Majoritatea martorilor au spus că nu au votat la referendumul pentru demiterea preşedintelui din 29 iulie 2012 şi că nu îşi recunosc semnăturile de pe liste, însă au fost şi cazuri în care martorii votaseră la secţia din oraşul lor, dar apăreau şi pe listele suplimentare din alte oraşe.

„Am votat la Secţia 102 din Piatra Sat, însă nu am votat şi la Secţia 105 din Bistriţa Nouă. Semnătura de pe lista suplimentară nu îmi aparţine”, a declarat Raul Costache.

DOSARUL REFERENDUMUL: Mecanismul prin care se furau voturile. RECHIZITORIU

Un alt martor, Rodica Badea, a spus că nici ea, nici soacra sa, care se afla în spital, nu au votat pe 29 iulie, dar în dreptul numelor amândurora apar semnături.

Alte articole

Fiul lui Liviu Dragnea, în război cu fosta soție, fiica preotului Dionis Nimfodor Tătulescu. Cei doi au de împărțit bunuri de 1 milion de euro

Ce mai face şi cu ce se ocupă acum Irina Tănase. Apariţie ravisantă a fostei iubite a lui Liviu Dragnea: „În mod normal nu port ruj roşu” FOTO

„Nu am fost la vot, nici familia mea, deoarece fata este plecată din ţară, iar băiatul stă cu mine în aceeaşi casă şi ştiu sigur că nu a votat nici el, dar în listele care mi-au fost prezentate apare aceeaşi semnătură, care nu aparţine nici unuia dintre noi”, a afirmat, la rândul ei, Elena Dobeanu.

Aceeaşi situaţie s-a înregistrat şi în cazul lui Nicolae Dumitraşcu, care a declarat că soţia şi fata sa se află în Anglia de mult timp, însă în dreptul numelor lor apar semnături pe care nu le recunoaşte.

Un alt martor, Gina Dobeanu, a susţinut că s-a deplasat personal la secţia de vot, deci nu a solicitat urna mobilă la domiciliu, dar semnătura sa a apărut pe lista suplimentară, semnătură pe care nu o recunoaşte.

Pe 14 februarie, judecătorii de la instanţa supremă i-au audiat pe primii şase inculpaţi, toţi negând că l-ar cunoaşte pe vicepremierului Liviu Dragnea, însă au fost de acord ca, dacă vor fi găsiţi vinovaţi, să fie condamnaţi la muncă în folosul comunităţii.

Liviu Dragnea nu a fost prezent în sala de judecată, el fiind reprezentat de avocaţii săi.

Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii DNA pe 7 octombrie 2013, pentru săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte formaţiunea reprezentată de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale.

În acest sens, potrivit procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

„Ca un prim pas, Liviu Dragnea, în calitate de secretar general al partidului pe care îl reprezenta, dar şi de coordonator al campaniei electorale, a emis două adrese, la 12 şi 13 iulie 2012, destinate organizaţiilor judeţene de partid, respectiv preşedinţilor şi directorilor de campanie, dar şi primarilor din ţară ai acelui partid, adrese prin care, pentru obţinerea participării la vot a alegătorilor, în proporţie de 60%, li se solicita să ia măsuri incriminate de către Legea nr. 3/2000 (în fapt, promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) şi, de asemenea, să propună prefecţilor înfiinţarea de secţii de votare în staţiunile turistice, care nu sunt ele însele unităţi administrativ-teritoriale”, arată DNA.

În paralel, el a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine şi recomandări legate de stimularea participării cetăţenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii judeţeni de campanie/primarii/activiştii de partid, mai precizează DNA.