Masatoshi Koshiba, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, a murit la 94 de ani

Masatoshi Koshiba, unul dintre cei trei câştigători ai Premiului Nobel pentru Fizică din 2002, a murit joi de cauze naturale la un spital din capitala Japoniei, a anunţat Kyodo News, citând Universitatea din Tokyo, relatează Agerpres.

Profesor emerit la această universitate, Koshiba a fost desemnat câştigător al Premiului Nobel ‘pentru contribuţiile de pionierat în astrofizică, în special pentru detecţia neutrinilor cosmici’, a indicat Comitetul Nobel la acordarea distincţiei.

Masatoshi Koshiba a împărţit Premiul Nobel cu alţi doi mari fizicieni

Masatoshi Koshiba a împărţit premiul cu regretatul Raymond Davis Jr din Statele Unite şi cu regretatul Riccardo Giacconi, născut în Italia.

Experimentele realizate separat de Koshiba şi Davis Jr au demonstrat existenţa neutrinilor şi japonezul chiar a recoltat câteva astfel de particule subatomice.

Alte articole

Acsinte Gaspar, fost judecător al Curţii Constituţionale, a murit la vârsta de 87 de ani

Doliu în lumea cinematografiei. Actrița Loretta Swit, cunoscută pentru rolul „Hot Lips” Houlihan, a murit la vârsta de 87 de ani

Koshiba a folosit suma care însoţeşte premiul Nobel pentru înfiinţarea unei fundaţii, în 2003, cu obiectivul de a preda ştiinţa tinerilor.

Cercetătorul japonez, născut în prefectura Aichi în 1926, a obţinut doctoratul la Universitatea Rochester din New York în 1955, după ce a studiat la Universitatea din Tokyo.

Familia a declarat mass-mediei din Japonia că va organiza o înmormântare restrânsă, la care vor participa doar câţiva apropiaţi.

Citeşte şi: VIDEO! Facultatea din Norvegia unde studenții învață în ultra-lux! Imaginile virale! Arată mai tare ca hotelurile de lux din Dubai! Taxa e 8.000 de euro pe an, dar merită!

Premiul Nobel pentru Fizică pe 2020, acordat pentru investigaţii privind găurile negre şi pentru descoperiri astronomice

Premiul Nobel pentru Fizică pe 2020 a fost acordat lui Roger Penrose şi lui Reinhard Genzel şi Andrea Ghez, pentru investigaţii privind găurile negre şi descoperiri astronomice, a anunţat marţi Academia suedeză de ştiinţe.

Distribuie pe Facebook  Distribuie pe Twitter  Distribuie pe Email

Englezul Roger Penrose a fost premiat pentru „descoperirea că formarea unei găuri negre este o consecinţă a teoriei relativităţii”.

Germanul Reinhard Genzel şi americanca Andrea Ghez au fost premiaţi pentru „descoperirea unui obiect supermasiv în centrul galaxiei noastre”.Anunţul a fost făcut cu întârziere, pentru că „a durat ceva până am luat legătura cu laureaţii”, a spus secretarul Comitetului. „Cele mai întunecate mistere ale universului”, după cum a afirmat, au fost în prim-plan şi anul acesta.

Andrea Ghez a declarat după anunţarea laureaţilor: „Sper că pot inspira alte femei în domeniu. Este un domeniu care oferă multe satisfacţii şi, dacă eşti pasionat, pot fi făcute multe lucruri”. Ea a spus că acum este mult mai interesată de partea didactică a carierei sale. Ghez predă la UCLA (Statele Unite).

Genzel, născut în 1952, este director al Max Planck Institute (Germania) şi profesor la Universitatea Berkeley (SUA).

Roger Penrose, născut în 1931, în Colchester (Marea Britanie), este profesor la Oxford.

Valoarea premiului Nobel este de 10 milioane de coroane suedeze (aproximativ 873.000 de euro). Acesta este împărţit, dacă există mai mulţi laureaţi ai unui singur premiu.

Fizica a fost primul domeniu menţionat de Alfred Nobel în testamentul lui din 1895. La finalul secolului XIX, mulţi considerau fizica ca cea mai importantă dintre ştiinţe şi, probabil, Nobel a văzut-o la fel. Propriile lui cercetări au fost strâns legate de fizică.

Premiul Nobel pentru Fizică este acordat de Academia regală de ştiinţe din Suedia.

Între anii 1901 şi 2019 au fost acordate 113 premii Nobel pentru Fizică. Din total, 47 au fost acordate câte unui cercetător. Trei femei se regăseau până anul acesta în lista laureaţilor: Marie Curie (1903), Maria Goeppert-Mayer (1963) şi Donna Strickland (2018).

John Bardeen este singurul om de ştiinţă care a primit Nobelul pentru Fizică de două ori. Cel mai tânăr laureate a fost Lawrence Bragg, în vârstă de 25 de ani – el a fost recompensat în 1915 împreună cu tatăl său. Cel mai vârstnic a fost Arthur Ashkin (96 de ani), laureat în 2018.

Canadianul James Peebles şi elveţienii Michel Mayor şi Didier Queloz au fost laureaţii premiului Nobel pentru Fizică pe 2019, pentru contribuţia la înţelegerea evoluţiei universului şi a locului Pământului în cosmos.

Sezonul Nobel 2020 va continua miercuri, cu premiul pentru Chimie. Laureatul premiului Nobel pentru Literatură va fi anunţat pe 8 octombrie, iar pentru Pace, pe 9 octombrie. Premiul Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice, acordat în memoria lui Alfred Nobel, va fi anunţat pe 12 octombrie.

Toate anunţurile vor fi transmise prin streaming, pe site-ul Nobelprize.org.

Anul acesta, ceremonia de înmânare a premiilor nu va avea loc la Stockholm, din cauza pandemiei, iar fiecare laureat îşi va primi diploma şi medalia în ţara în care se află. Este pentru prima dată în 76 de ani când ceremonia nu va avea loc.