„Lucrul acesta nu se înţelege. Dacă este dramatică mortalitatea, nu este mai puţin dramatic ceea ce se întâmplă cu supravieţuitorii unui AVC. Într-o societate normală noi trebuie să ne gândim la calitatea vieţii oamenilor, în general, a pacienţilor noştri în mod deosebit şi în mod cu totul şi cu totul deosebit la supravieţuitorii acestei drame care este AVC. Marea majoritatea supravieţuiesc, problema este cum?” a declarat profesorul Ovidiu Băjenaru, la dezbaterea „Recuperarea post -AVC: strategii eficiente în managementul spasticităţii de membru superior”.

Medicul a explicat că AVC nu este o boală primară în sine.

Alte Articole

De ce nu este deschis sicriul lui Costel Corduneanu? Este acoperit ...

Detalii neștiute despre cariera lui Valeriu Gheorghiță. Cum ...

Corpul de Control al ministrului Sănătăţii, concluzii preliminare ...

„O altă mare problemă a acestor pacienţi sunt comorbidităţile şi complicaţiile. Pacientul cu AVC, în toate etapele de evoluţie a acestor boli, trebuie tratat ca pacient, şi nu pe bucăţi. Adică el trebuie tratat integrativ, cu toate problemele lui„, a mai spus medicul.

La rândul său, consilierul de stat pentru sănătate Diana Loreta Păun a arătat că, din nefericire, România se situează pe penultimul loc în Europa, în privinţa mortalităţii prin AVC.

„Conform «European Cardiovascular Disease Statistics», din 14 februarie 2017, România se poziţionează, din păcate, pe penultimul loc în ceea ce priveşte mortalitatea prin AVC, doar Bulgaria ne mai depăşeşte. Cauzele care stau la baza acestor statistici nefaste sunt multiple: finanţarea deficitară, deficit de medici şi cadre medii, potrivit unor specialişti, factori de risc asociaţi potrivi altora. Lista nu este exhaustivă. Ceea ce este important este că fiecare dintre aceşti factori şi mulţi alţii contribuie într-o măsură mai mare sau mai mică la starea de fapt din prezent. Probleme sunt multe şi cred că soluţia, aşa cum am mai discutat, reprezintă abordarea integrată a afecţiunilor cardiovasculare, de la prevenţie, tratament, până la asigurarea calităţii vieţii celor diagnosticaţi cu aceste afecţiuni. Îngrijirea post-AVC necesită o echipă multidisciplinară care să asigure, pe de o parte, un tratament personalizat bazat pe cele mai recente tehnici din domeniu, iar, pe de altă parte, recuperarea medicală„, a adăugat Diana Loreta Păun.

Potrivit medicului, România are nevoie de planuri şi programe adecvate, de finanţare corespunzătoare, de echipe de specialişti, toate acestea dublate de un angajament solid şi continuitate în aplicare măsurilor pe care şi le propune.
„Recuperarea post-AVC presupune muncă în echipă, fiecare specialist fiind în egală măsură responsabil de rezultatele tratamentului„, a adăugat Diana Loreta Păun.

În opinia medicului Bogdan Popescu, vicepreşedintele Comisiei de Neurologie din cadrul Ministerului Sănătăţii, preşedintele ales al Societăţii de Neurologie din România, accidentul vascular cerebral, în România, aproape egalează infarctul de miocard din punct de vedere al numărului de cazuri, ceea ce trebuie să atragă atenţia şi să devină o prioritate din punctul de vedere al politicilor de sănătate.

„S-au făcut mulţi paşi în direcţia aceasta în ultimii ani. Dacă se face doar terapia cu toxină (botulinică, n.r.) fără să fie urmată de proceduri de neurorecuperare corectă, atunci beneficiul practic nu este substanţial„, a adăugat Popescu.

Citeşte şi Cum ştim că vom suferi un accident vascular cerebral şi cât timp avem la dispoziţie să cerem ajutor