"Între depresie şi stresul de mediu există o legătură cauzală indiscutabilă, ancorabilă într-o relaţie de interacţiune genă-mediu şi relevantă pentru cel ce vrea să trateze şi să vindece boala depresivă în caracterul ei dual, episodic ori cronic. Jurnalul britanic The Lancet a dedicat un număr întreg studiului « Povara globală a bolilor la nivel mondial». Într-un editorial din The Washington Post, medicul şi jurnalistul David Brown rezumă rezultatele studiului, trecând în revistă 235 de cauze separate de deces la om, de la SIDA la alcoolism, de la cancer de vezică la muşcăturile de insecte", a precizat Diaconu, potrivit Mediafax.
Potrivit medicului, studiul demonstrează, pentru prima oară, că numărul oamenilor care se sinucid este mai mare decât al celor care mor de foame, suicidul fiind pe poziţia a 18-a în rândul cauzelor de deces.
"Oamenii trăiesc mai mult, dar nu au neapărat o sănătate mai bună", indică medicul psihiatru o altă concluzie a studiului.
Acelaşi studiu arată că boala depresivă majoră, ca maladie mintală, este printre tulburările dispoziţiei cu cea mai mare prevalenţă şi morbiditate. De asemenea, stresul este cauză a depresiei, conform cercetării.
"O înţelegere asupra cauzelor şi factorilor predispozanţi pentru depresie este crucială atât pentru medicul curant, dar şi pentru cel care dezvoltă boala. Cuvintele cheie, dincolo de genetica şi expresia biologică a bolii, rămân stresul cotidian şi evenimentele adverse de viaţă", mai spune medicul psihiatru.
Potrivit lui Diaconu, există o legătură puternică între semnele de depresie şi problemele financiare, locative sau maritale, şi mai puţin cele legate de pierderea locului de muncă sau de suferinţa fizică.
"Dintre evenimentele ulterioare unui episod de depresie majoră, cele mai semnificative au fost problemele maritale (la o lună de la debut), cele legale (la trei luni) şi invazia proprietăţii în scop de jaf/ tâlhărie (la trei luni). De departe, moartea unei persoane dragi sau disputa cu o persoană dragă s-au corelat, în luna premergătoare, cu debutul la scurt timp al unui episod depresiv", spune specialistul.
Un alt studiu arată că traumele din copilărie pot cauza depresii la adult. Astfel, din totalitatea respondenţilor depresivi, aproape jumătate (47,7%) suferiseră cel puţin o traumă în copilărie. Dintre aceştia, 80% au raportat două sau mai multe feluri de traumă, iar fiecare al şaptelea a descris traume complexe, însumând trei sau mai multe feluri de abuz.
În acelaşi context, Gabriel Diaconu este de părere că antidepresivele cele mai moderne, pe lângă eficacitatea crescută, sunt bine tolerate și nu afectează viața sexuală.
În România, platforma online www.depresiv.ro a fost gândită special ca un mijloc de sprijin şi informare pentru cei care s-au confruntat de-a lungul vieţii cu o tulburare de dispoziţie sau au în familie persoane care trec prin astfel de episoade. Potrivit lui Diaconu, pe acest site sunt disponibile informaţii de la specialişti din domeniul psihiatriei.
facebook
twitter
