Reprezentanţii CNAS au explicat modul de funcţionare a noului sistem, pentru ca acesta să le fie clar atât medicilor şi farmaciştilor, cât şi pacienţilor.
"Reţeta va avea două componente: componenta de prescripţie şi componenta de eliberare. În varianta online, pentru a funcţiona, medicul trebuie să se autentifice cu un certificat digital, iar pacientul, cu CNP. Apoi, medicul poate face prescripţia, care începe prin identificarea pacientului acum CNP (informaţii personale), apoi verifică dacă este asigurat şi care sunt drepturile pe care le are prin asigurare", a spus fostul directorul general al CNAS, Dorin Ionescu, la 25 mai, când încă se afla în funcţie.
CNAS a precizat şi că sistemul de prescriere electronică va lansa o atenţionare în cazul în care vor fi introduse date incorecte. "Dacă prescriem un medicament care nu este bun pentru boala respectivă, primim o atenţionare. Dacă medicamentul nu este dat în doza obişnuită, ci în una care depăşeşte doza maximă admisă, obţinem o atenţionare. Dacă cantitatea totală zilnică sau pentru perioada de tratament depăşeşte ceea ce este aprobat pentru utilizare, avem un alt mesaj de atenţionare. Dacă există interacţiuni medicamentoase pentru două sau mai multe medicamente, sunt din nou atenţionat. Nu poate fi depăşită bariera de siguranţă pentru pacient. Prescripţia verificată va fi validată de sistem şi va fi transmisă către toate farmaciile. La finalizarea consultului, pacientul va primi o reţetă cu medicaţia necesară, doza de administrare. Pacientul are acest document strict pentru uzul propriu şi ca o măsură de siguranţă. Dacă, prin absurd, o farmacie nu este conectată, se poate reconstitui prescripţia", a explicat Ionescu.
În secunda următoare prescrierii, pacientul îşi va putea lua medicamentele de orice farmacie din judeţul unde se află casa de asigurări la care este arondat. "Când vom avea cardul naţional de sănătate, această restricţie, privind judeţul, ar putea fi scoasă", a mai spus Ionescu.
Reprezentantul CNAS a explicat şi ce se va întâmpla atunci când pacientul va ajunge la farmacie. "Farmacistul primeşte pacientul, pe care îl identifică. Sistemul identifică codul, apoi vede prescripţia. Farmacistul verifică prescripţia, confirmă că este corectă, justă şi legală şi poate fi decontată de către CNAS. Dacă prescripţia este pe Denumirea Comună Internaţională, farmacistul va alege medicamente ieftine sau scumpe, în funcţie de opţiunea pacientului, va face completarea datelor cu medicamentul ales şi costul acestuia", a mai spus Dorin Ionescu.
Potrivit reprezentanţilor SIVECO, sistemul CNAS pentru reţeta electronică a fost testat pentru 10.000 de conectări pe secundă, ceea ce înseamnă, teoretic, 1,5 milioane de reţete pe zi, în condiţiile în care, potrivit datelor din SIUI, în România se eliberează, lunar, 3-3,5 milioane de reţete.
Dragoş Dobran, director al departametului e-Health Siveco, a mai precizat, în 25 mai, că au fost finalizate ultimele teste privind implementarea reţetei electronice.
Fostul director general al CNAS a atras atenţia că reţeta electronică, al cărei moment T zero este considerată data de 1 iulie, va intra în funcţiune cu handicapul lipsei informaţiilor despre medicamente, Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM) nefiind capabilă să ofere datele cerute în format electronic inteligent, potrivit Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
"Va începe cu un handicap, acela al lipsei informaţiilor despre medicamente. Agenţia Naţională a Medicamentului nu a fost, în acest moment, capabilă să ne ofere în format electronic inteligent, aceste informaţii simple. Pdf-urile pe care le au sunt inutilizabile pentru un soft de o asemenea natură. O informaţie tip poză nu poate fi interpretată", a declarat Ionescu, tot în 25 mai.
Potrivit Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF), peste o treime dintre cei 12.000 de medici de familie lucrează în rural şi ar putea avea probleme cu implementarea reţetei electronice, pentru că, la prescrierea medicamentelor în acest sistem, este nevoie de internet cu bandă largă, însă localităţi nu sunt nici măcar electrificate.
"Dintre cei aproape 12.000 de medici de familie din România, 3.800 au cabinetele în mediul rural şi ar putea reprezenta una dintre problemele implementării coerente a e-prescripţiei în România, în condițiile în care, pentru prescrierea medicamentelor în acest sistem, este nevoie de internet de bandă largă, iar unele localităţi rurale din România nu sunt nici măcar electrificate, a declarat secretarul SNMF, Sandra Adalgiza Alexiu.
Medicii care vor intra în sistemul electronic de prescriere vor putea primi bonusuri. Astfel, dacă 75% dintre reţete vor fi în sistem electronic, ei vor primi 100 de lei. Pentru 50-70% dintre prescrieri în sistem electronic, bonusul va fi de 50 de lei, potrivit CNAS.
Cei care nu vor dori să prescrie în sistem electronic ar putea fi sancţionaţi şi obligaţi să achite contravaloarea medicamentelor prescrise.
Potrivit CNAS, avantajul prescripţiei electronice este acela că vor fi asigurate siguranţa tratamentului şi reducerea riscului de complicaţii, prin evitarea erorilor de prescriere şi acurateţea informaţiei. De asemenea, un alt avantaj al acestui tip de prescriere vizează predictibilitatea consumului de medicamente şi un management performant.
Cei care nu vor dori să prescrie în sistem electronic ar putea fi sancţionaţi şi obligaţi să achite contravaloarea medicamentelor prescrise.
Reţeta electronică va face parte dintr-o platformă integrată complexă intitulată "Platforma informatică a asigurărilor de sănătate - PIAS". Principalele beneficii ale acestei platforme vizează administrarea informatică unitară şi managementul deciziilor, creşterea performanţelor în acordarea serviciilor, facilitarea raportării şi decontării acestora, dar şi monitorizarea şi controlul utilizării fondurilor.
Cardul electronic al pacientului va fi introdus în noiembrie, iar distribuirea lui va avea o frecvență de un milion de bucăţi pe lună.
Întregul sistem electronic a costat aproximativ nouă milioane de euro şi a fost finanţat din fonduri europene nerambursabile.
facebook
twitter
