Medicul Dorel Săndesc, semnal de alarmă: 50% din echipamentele din spital nu beneficiază de contracte de mentenanţă

Medicul Dorel Săndesc, semnal de alarmă. Potrivit profesorului, 50% din echipamentele din spital nu beneficiază de contracte de mentenanţă.

Medicul Dorel Săndesc, semnal de alarmă

„Noi am analizat realitatea, am prezentat autorităţilor situaţia reală din aceste domenii, şi faptul că este o situaţie critică, un procentaj mare din spitale nu au reţelele de gaze updatate, aproape toate. 50 la sută din echipamentele din spital nu beneficiază de contracte de service şi mentenanţă, iar care beneficiază, o bună parte au contracte cu firme care nu au pregătirea necesară”, spune profesorul Dorel Săndesc.

Preşedintele Comisiei de ATI din Ministerul Sănătăţii avertizează că tragedia de la Piatra Neamţ se poate repeta oriunde, în orice moment, chiar şi într-un spital foarte mare, fanion.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Sistemul sanitar este un fel de arca lui Noe atunci când vine vorba de un dezastru, am învăţat noi, dar şi alte ţări, arca nu era destul de bine pregătită pentru asemenea situaţii, iar dezastrele vor veni. După Piatra Neamţ am spus că ceea ce s a întâmplat acolo se poate întâmpla şi într-un spital foarte mare, fanion, ba chiar am putea spune că aici riscurile sunt mai mari, pentru că sunt extrem de multe echipamente care au venit şi care suprasolicită toate reţelele. Sunt mai multe pericole potenţiale, de exemplu, ai atâtea aparate că nu ai destule prize, asta – i să spunem la faza de utilizator, şi se pun prelungitoare, care toate creează riscuri, nu sunt recomandate oricum, sau centrala electrică, ea poate fi depăşită, poate ceda oricând”, explică preşedintele Comisiei de ATI din Ministerul Sănătăţii, potrivit News.ro.

Alte articole

Dorel Săndesc, condamnat definitiv la închisoare cu suspendare. Celebrul medic a fost trimis în judecată pentru ucidere din culpă în 2023

Ce este tehnica ECMO, luată în calcul în cazul lui Mircea Lucescu. Dorel Săndesc: „Câştigăm timp pentru pacient”

Citeşte şi De ce este necesar să te vaccinezi anti-COVID-19. Explicaţia medicului Dorel Săndesc

Preşedintele Societăţii Române de Anestezie şi Terapie Intensivă, Profesorul Şerban Bubenek, a explicat situaţia gravă în care se află multe dintre unităţile sanitare.

„Aproape în niciun spital din România nu există analizoare de oxigen, care să monitorizeze în manieră continuă concentraţia de oxigen din ATI, din UPU, din blocul operator, atunci când această concentraţie ar putea să crească peste 25% să dea alarma şi să oprească temporar administrarea de oxigen. În condiţiile în care concentraţia de oxigen este de 25%, cea mai mică scânteie va produce un incendiu devastator, iar o concentraţie de peste 30 %, duce la combustie instantanee””, explică expertul.

Reamintim că la începutul acestei luni Guvernul României a aprobat un memorandum care urgentează alocarea a 50 de milioane de euro, fonduri europene, pentru creşterea siguranţei în spitale.  Una dintre marile probleme din spitalele româneşti este că a fost dezvoltată reţeaua de oxigen odată cu pandemia, fără a avea însă şi un sistem de ventilaţie pe măsură.

Citeşte şi Şeful ATI, despre modelul suedez: Nu se poate aplica în România. Ce le reproşează artiştilor

„Ce prevede ghidul? Tocmai finanţarea pentru spitale a unor senzori de fum cu sistem de alarmă şi a unor senzori de concentraţie de oxigen, pentru că una din cauzele posibile ale dezastrelor este faptul că, dezvoltând reţeaua de oxigen fără un sistem de ventilaţie potrivit şi fără o monitoizare a concentraţiei, acolo unde se foloseşte oxigen concentraţia poate ajunge la un nivel periculos”, a detaliat Profesorul Dorel Săndesc.

Potrivit unui raport al IGSU, 302 de clădiri în care funcţionează unităţi medicale de stat dar şi private nu aveau la finele anului trecut autorizaţie de securitate la incendiu. Peste 180 dintre acestea nu aveau nici măcar aviz de securitate la incendiu, document care presupune că în spitale există un plan privind respectarea măsurilor de prevenire a incendiilor. La acea vreme 310 clădiri aveau autorizaţie de securitate la incendiu, iar alte 52 erau autorizate parţial.