Teodor Meleşcanu a făcut această afirmaţie luni, în contextul participării sale la reuniunea Consiliului Afaceri Externe (CAE), la Luxemburg.

La CAE situaţia din Siria a fost discutată în contextul escaladării confruntărilor militare din teren şi al raportărilor privind utilizarea armelor chimice împotriva populaţiei, „aspecte cu consecinţe dramatice din punct de vedere umanitar, în special în Ghouta de Est”.

Alte Articole

Premierul României, despre campania de vaccinare COVID: ”Peste ...

Traian Băsescu s-a vaccinat anti-Covid la Spitalul Militar. ...

Dan Barna: „Următorul preşedinte va fi de la USR-PLUS”

În context, ministrul Teodor Meleşcanu a subliniat că România condamnă categoric utilizarea armelor chimice în orice circumstanţe, în orice împrejurare, cu atât mai mult atunci când este vorba de folosirea lor împotriva civililor.

Oficialul român a exprimat sprijinul pentru „investigarea de urgenţă, de o manieră independentă şi imparţială, a faptelor incriminate şi tragerea la răspundere, în urma anchetei, a persoanelor vinovate de comiterea unor asemenea acte.

Potrivit MAE, ministrul Meleşcanu a subliniat că acţiunea întreprinsă de SUA, Marea Britanie şi Franţa, la data de 14 aprilie, constituie „o reacţie fermă la atrocităţile soldate cu numeroase victime în rândul populaţiei civile din Douma”, context în care a exprimat solidaritatea României cu aliaţii şi partenerii săi strategici.

Referindu-se la criza prelungită din Siria, ministrul Teodor Meleşcanu a atras atenţia asupra pericolului unei escaladări militare în Siria, cu consecinţe grave în întreaga regiune, şi a lansat un apel către toate părţile implicate de a încheia cât mai curând acest război, care a avut consecinţe devastatoare şi numeroase victime în rândul populaţiei civile, şi să sprijine activ demersurile ONU destinate soluţionării politice a acestei crize, precizează MAE.

Cu privire la conferinţa Bruxelles II privind Siria, pe care UE o va co-organiza cu ONU pe 24 şi 25 aprilie, ministrul român de Externe a subliniat că avem în faţă un moment crucial, iar „UE trebuie să se exprime ferm, vizibil, alături de partenerii internaţionali, în sprijinul reluării procesului de pace de la Geneva, mediat de ONU”.

Dezbaterea consacrată Iranului a urmărit evaluarea celor mai recente evoluţii. Miniştrii au arătat că este esenţială continuarea implementării depline şi stricte a angajamentelor asumate de Teheran, în conformitate cu Planul comun de acţiune cuprinzător (JCPOA) şi cu Rezoluţiile ONU, pentru consolidarea încrederii că programul nuclear iranian vizează strict scopuri civile.

Relaţia UE-Rusia a fost abordată de miniştrii europeni de Externe din perspectiva continuării acţiunii unitare şi abordării principiale, deja agreate la nivelul UE, care să pună în evidenţă importanţa respectării normelor de drept internaţional. A fost exprimat sprijinul general pentru menţinerea sancţiunilor atât timp cât vor persista încălcări ale normelor de drept internaţional.

În cadrul discuţiei privind arhitectura instrumentelor financiare externe ale UE din viitorul Cadru Financiar Multianual post-2020, a fost pus accentul pe importanţa vecinătăţii UE şi a necesităţii implementării priorităţilor strategice ale Strategiei Globale a UE, inclusiv din perspectivă bugetară. În acest context, partea română a accentuat importanţa menţinerii Instrumentului pentru Vecinătate ca instrument financiar distinct, cu bugetare adecvată, pe măsura relevanţei politice a relaţiei cu statele partenere din vecinătatea imediată, estică şi sudică.

Miniştrii au adoptat Concluzii privind Siria, Sudanul de Sud, răspunsul la activităţi cyber ostile, respectiv dezarmare chimică şi non-proliferare.

În cadrul unui dejun informal, miniştrii de Externe europeni au abordat situaţia de securitate din regiunea Balcanilor de Vest, inclusiv pe marginea Comunicării Comisiei Europene „O perspectivă credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest şi un angajament sporit al UE în regiune”, în pregătirea Summit-ului privind Balcanii de Vest de la Sofia (17 mai).

Ministrul de Externe Teodor Meleşcanu a evidenţiat sprijinul României pentru consolidarea stabilităţii şi securităţii regionale, relevanţa cooperării UE-NATO pentru întărirea rezilienţei partenerilor şi importanţa unei abordări comune în privinţa luptei împotriva terorismului, prevenirii şi combaterii radicalizării, respectiv a comunicării strategice. A reamintit importanţa prioritară pe care România o acordă regiunii Balcanilor de Vest, inclusiv în perioada în care va exercita preşedinţia Consiliului UE – primul semestru al anului viitor, menţionează MAE.