"Cetăţenii români merită şi au dreptul să beneficieze de o justiţie echitabilă, de o justiţie autonomă şi de o folosire cât mai largă nu numai a normelor juridice din România, ceea ce încercăm să facem în această perioadă de amendare a unor legi juridice, dar, mai mult, trebuie să ţină seama şi de faptul că la ora actuală România este pe locul doi ca plângeri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, după Federaţia Rusă, ceea ce dovedeşte că este necesar ca şi la nivelul justiţiei să fie încorporate în deciziile care se fac şi aceste prevederi din convenţiile internaţionale cum ar fi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului", a evidenţiat şeful diplomaţiei.
El a vorbit şi despre mesajul transmis României de liderul ALDE din Parlamentul European, Guy Verhofstadt, cu ocazia preluării de către ţara noastră a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene şi a descris acest mesaj drept unul "de încurajare".
"În partea a doua a intervenţiei dânsului există şi referiri foarte clare la importanţa statului de drept în România, la necesitatea modificării prevederilor din Codul Penal şi Codul de Procedură Penală, inclusiv prevederi referitoare la legea privind activitatea organizaţiilor neguvernamentale şi celelalte. Vă asigur că ALDE România va merge clar pe aceste idei, mai ales ţinând seama de faptul că România are nevoie acum de un stat de drept funcţional, care să fie bazat pe respectarea legilor adoptate de către Parlament şi nu pe protocoale, procese achitări la unii la alţii condamnări chiar dacă nu sunt probe", a afirmat ministrul de Externe.
El a adăugat că liderul partidului ALDE din România, Călin Popescu-Tăriceanu, "a fost una din vocile foarte sonore din acest punct de vedere, al necesităţii întăririi statului de drept al României, independenţa justiţiei şi funcţionarea sa în cele mai bune condiţii astfel încât cetăţenii să aibă încredere în justiţie".
Liderul ALDE din Parlamentul European, Guy Verhofstadt, a urat succes României, care preia preşedinţia Consiliului Uniunii Europene ''într-un moment critic'', când mai multe negocieri legislative trebuie duse la bun sfârşit înaintea alegerilor europene.
În mesajul postat joi pe pagina sa oficială de Facebook, Verhofstadt se mai referă şi la angajamentele guvernului şi la locul liberalilor români în familia europeană ALDE.
''România preia Preşedinţia Uniunii Europene într-un moment critic, când mai multe negocieri legislative trebuie duse la bun sfârşit înaintea alegerilor europene. Le doresc mult succes. În acelaşi timp guvernul trebuie să îşi îndeplinească angajamentele privind statul de drept: reforma justiţiei, a codului penal şi cea a legii ONG-urilor trebuie să reflecte în totalitate recomandările Comisiei de la Veneţia şi să fie supuse unei reevaluări de către acest organism înainte de a intra în vigoare. Liberalii români au promis să urmeze această cale şi aşteptăm din partea lor să acţioneze ca atare. Dacă vor face acest lucru vor avea un loc bine meritat în interiorul familiei ALDE. Dacă nu, nu'', a afirmat Verhofstadt.
Meleşcanu: Gândiţi-vă cum ar putea să funcţioneze o frontieră în care România ar fi în afara Schengen şi Bulgaria ar fi în Schengen
Ministrul român de Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat duminică, la Digi 24, că România şi Bulgaria, cel mai probabil, vor intra în spaţiul Schengen în acelaşi timp.
"România şi Bulgaria suntem fraţi siamezi, dacă îmi permiteţi (...) Am intrat împreună în Uniunea Europeană, împreună am primit Mecanismul de Cooperare şi Verificare, împreună ni s-a propus să avem un proces de admitere în spaţiul Schengen. Gândiţi-vă cum ar putea să funcţioneze o frontieră care are între 700 şi 1000 de kilometri, Dunărea, în care România ar fi în afara Schengen şi Bulgaria ar fi în Schengen. Sunt lucruri care din punct de vedere practic, din punctul meu de vedere şi tehnic, nu pot funcţiona", a afirmat ministrul român de Externe.
Acesta a adăugat că ţara noastră îndeplineşte condiţiile tehnice pentru această ţintă.
"Ca mesaj politic, eu cred că trebuie să mergem foarte clar pe ideea că intrarea în spaţiul Schengen este o chestiune care ţine de respectarea unor norme tehnice pe care România le-a îndeplinit şi vrem să vedem de ce, care sunt motivele pentru care nu s-a acordat", a mai spus Teodor Meleşcanu.
loading...
facebook
twitter
