Meleşcanu, la 25 de ani de la semnarea de către România a PfP: Am fost primul stat fost comunist care a aderat

„Este întotdeauna o onoare pentru un diplomat să reprezinte prin semnătura sa voinţa şi aspiraţiile întregii societăţi. Alăturarea României la Parteneriatul pentru Pace nu a fost o simplă decizie politică, ci concretizarea unui profund sentiment naţional de apartenenţă la un spaţiu de civilizaţie şi valori pe care societatea românească l-a avut după Revoluţia din 1989”, a afirmat Meleşcanu, potrivit unui comunicat al MAE român.

Potrivit sursei citate, „momentul semnării Documentului Cadru al Parteneriatului pentru Pace este unul dintre episoadele definitorii ale carierei diplomatice şi politice a ministrului afacerilor externe, Teodor Meleşcanu”.

Şeful diplomaţiei menţionează că Programul Parteneriatul pentru Pace reprezintă o iniţiativă NATO deosebit de importantă pentru securitatea europeană, în special pentru ţările Europei Centrale şi de Est, care, la începutul anilor 1990, se aflau într-un vid de securitate după implozia sistemului comunist. Potrivit lui Meleşcanu, în concordanţă cu obiectivele fondatoare ale NATO, Alianţa a creat astfel un cadru concret pentru stabilirea unei ordini juste şi durabile de pace în Europa, bazată pe valorile comune ale democraţiei şi drepturilor omului, deschisă noilor parteneri.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Faptul că România a fost primul stat fost comunist care a răspuns afirmativ programului Parteneriatul pentru Pace a reprezentat şi continuă să fie o mărturie incontestabilă a ataşamentului statului român şi al cetăţenilor săi faţă de spaţiul euroatlantic de apărare comună, faţă de promovarea păcii, dialogului, cooperării şi stabilităţii, faţă de spiritul, valorile şi principiile pe care NATO a fost creat să le protejeze. Semnarea Documentului Cadru al Parteneriatului pentru Pace a permis României post-decembriste să avanseze un necesar proces de reformare şi consolidare a unor instituţii-cheie şi să beneficieze de experienţa şi asistenţa Alianţei pentru acesta. De asemenea, a contribuit la efortul de adaptare a statului român la modul de operare al democraţiilor consolidate Occidentale. Începând cu momentul semnării Documentului Cadru, România ca stat şi în mod special armata română, şi-au adecvat treptat politicile, orientându-se către valorile şi reformele care au deschis drumul spre NATO”, evidenţiază ministrul Meleşcanu.

Totodată, acesta subliniază că „Alianţa Nord-Atlantică este expresia voinţei cetăţenilor membrilor săi şi cel mai important mijloc de apărare a unui spaţiu de democraţie, libertate, pace, prosperitate şi respect pentru drepturile fundamentale”, iar „acest spaţiu este reperul cel mai înalt al lumii moderne din punct de vedere politic, economic, social şi tehnologic”.

„Aderarea la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, la 29 martie 2004, nu a asigurat României numai un loc în acest spaţiu, ci şi o stabilitate şi securitate fără precedent în istoria sa modernă. Statul român rămâne pe deplin dedicat apărării comune, lucru dovedit prin participarea semnificativă la misiunile Alianţei, atât ca partener în cadrul Parteneriatului pentru Pace, cât şi ca aliat după aderare. Vom continua să rămânem ferm angajaţi alături de aliaţii noştri democratici în apărarea valorilor comune, păcii şi securităţii la nivel european şi global, convinşi fiind că împreună suntem mai puternici şi putem contribui la crearea unei lumi mai sigure”, concluzionează Teodor Meleşcanu.