Menopauza și stresul cronic: factorii nevăzuți ai bolilor cardiovasculare

Stresul cronic poate declanșa inflamații în organism, iar asta crește riscul de afecțiuni grave, de bolile cardiovasculare și depresie. Un rol semnificativ în declanșarea unor boli cardiovasculare îl are hipertensiunea, prin activarea sistemului nervos simpatic. În condiții de stres fizic sau emoțional, glandele renale accelerează sinteza unor hormoni de stres, care duc la creșterea tensiunii arteriale. În prezent, hipertensiunea arterială este una dintre cele mai răspândite afecțiuni ale sistemului cardiovascular.

Riscul de boli cardiovasculare crește în timpul menopauzei

Menopauza este un proces fiziologic natural experimentat de femeile mature, în care apar schimbări hormonale, în special scăderea nivelului de estrogen. Despre acest hormon, oamenii de știință au spus că are un rol protector pentru sistemul cardiovascular, iar scăderea lui la femei poate avea consecințe, printre care se numără: hipertensiunea arterială, nivelul crescut de colesterol, rigidizarea arterelor.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Pe fond de stres, corpul eliberează cortizol și adrenalină, care sunt hormonii ce cresc nivelul de glucoză în sânge și suprimă funcțiile imunitare; asta favorizează apariția inflamației în organism. La femeile mature, care se confruntă cu simptome de menopauză și alte afecțiuni cronice preexistente, stresul le poate agrava starea de sănătate.

Alte articole

Primul și singurul studiu național dedicat femeilor între 40 și 65 de ani arată URGENȚA unei acțiuni naționale privind femeile aflate la menopauză

Cum reduci colesterolul mărit, principala cauză a apariției bolilor cardiovasculare. Mihaela Bilic: „Obiectivul trebuie să fie nu atât scăderea nivelului colesterolului rău, cât creșterea celui bun”

S-a constatat faptul că riscul de diabet zaharat de tip 2 crește de 49 de ori din cauza stresului, iar riscul de boli cardiovasculare crește de 23 de ori. Răspunsul organismului la stres acut se manifestă sub forma eliberării unor hormoni de stres, numiți adrenalină si noradrenalină.

Impactul stresului include și creșterea producției de cortizol, de hormon adrenocorticotrop produs de hipofiză, dar și stimularea axei hipofizo-tiroidă-suprarenale. Toate acestea duc la creșterea poftei de mâncare, a consumului de dulciuri și grăsimi, la depunerea de grăsimi viscerale, la obezitate. Din cauza stresului intens și persistent, oamenii sunt predispuși la obezitate, hipertensiune arterială și hiperglicemie. Aceste probleme potențează riscul cardiometabolic pe fond de stres, dezvoltarea unor boli și apariția complicațiilor.

Stresul și menopauza – combinația care îți afectează inima și cum o poți proteja

Stresul persistent și cronic este un inamic de temut al sănătății. Menopauza este și ea un factor de stres biologic și de creștere a cortizolului, mai ales în cazuri în care simptomele sunt severe (nervozitate, bufeuri, insomnie). Cu cât nivelul de cortizol din sânge devine mai mare, cu atât mai mult apar inflamațiile, stările de oboseală și de lipsă de energie. Inflamațiile accelerează îmbătrânirea celulelor conjunctive și duc la degradarea țesuturilor.

Pentru a gestiona stresul și inflamația, se poate apela la o clinică cardiologie București, unde există medicii specializați în diagnosticarea și tratamentul afecțiunilor cardiologice. Contactarea unui medic specialist pentru a se obține un diagnostic devine esențială pentru ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea stării de sănătate.

Prevenirea bolilor cardiovasculare se face prin schimbarea stilului de viață, adoptarea unei diete echilibrate, realizarea de exerciții fizice zilnic, renunțarea la fumat, la alcool și aplicarea unui tratament în scopul de a sprijini menținerea echilibrului hormonal.

În ultimul timp, se folosește un termen de „hipertensiune indusă de stres„. Acesta se referă de fapt la o creștere tranzitorie a tensiunii arteriale din cauza unor factori psihosociali. În prezent, medicii acordă o atenție semnificativă tratamentului hipertensiunii indusă de stres și recomandă o serie de terapii fără medicamente, alături de schimbarea stilului de viață. De exemplu, odihna, tehnicile de respirație și de relaxare vizează reducerea încărcăturii emoționale și a influenței factorilor de stres cronici.