‘Cine doreşte să trăiască aici pe termen lung trebuie să vorbească germană atât în locurile publice, cât şi acasă‘, aceasta a fost propunerea iniţială a CSU, prezentată într-un document publicat duminică de cotidianul Bild am Sonntag cu argumentul că limba este un element fundamental pentru integrare în societate şi la locul de muncă.

În faţa valului de critici ce a urmat, liderii partidului s-au văzut nevoiţi să nuanţeze ideea, deşi o consideră în continuare corectă în esenţa ei. ‘Cine doreşte să se stabilească aici permanent, trebuie motivat să folosească limba germană zilnic’, astfel sună acum propunerea pe care CSU o va dezbate la congresul său anual de la sfârşitul săptămânii.

Alte Articole

Carmen Harra a făcut totul public despre Florin Piersic: „Nu ...

Tinerii din Generația Z caută să-și organizeze nunți cât ...

Cele mai ciudate partide participante la europarlamentare: Găinile ...

Fiecare poate vorbi acasă cum vrea’, a întărit, luni, vicepreşedintele CSU, Peter Gauweiler, în timp ce preşedinta grupului parlamentar al acestui partid, Gerda Hasselfeldt, a admis că ar fi trebuit ‘să se mai reflecteze’ asupra iniţiativei, subliniind totuşi că ‘în mod indiscutabil, limba este lucrul cel mai important pentru integrare’. De asemenea, lidera grupului parlamentar al CSU susţine că această formaţiune a urmărit mai degrabă să deschidă o dezbatere publică şi ‘nu orice propunere trebuie să conducă la o lege cu cereri şi mecanisme de control’.

Citeşte şi Aliaţii cancelarului Angela Merkel propun ca imigranţii să fie obligaţi să vorbească germana şi la ei acasă

În ce priveşte reacţia cancelarului Merkel la sugestia partenerilor ei din guvern, ea a afirmat că ‘buna cunoaştere a limbii germane face parte din integrare’ şi a apărat ‘avantajele’ bilingvismului, menţionând că ‘nu este greşit ca, de exemplu, copiii că crească fiind bilingvi şi să înveţe o limbă străină mai puţin’.

La rândul său, preşedintele Partidului Social-Democrat german (SPD), Sigmar Gabriel, formaţiune ce face de asemenea parte din coaliţia guvernamentală, s-a alăturat criticilor, el apreciind că propunerea CSU este un exemplu ‘extrem de confuzie politică la care nu ar ajunge un social-democrat’.

Circa 20% dintre rezidenţii stabiliţi în Germania au ‘rădăcini străine’, cel puţin unul dintre părinţii străini provenind din altă ţară. Controversa privind limba survine în contextul creşterii considerabile a numărului imigranţilor în Germania şi al dezbaterilor aprinse generate de problema numărului ridicat al solicitanţilor de azil.