Mihaela Bilic, despre ingredientul care păcăleşte gustul, dar care aduce diabet şi poate avea un efect neurotoxic

Medicul nutriționist Mihaela Bilic a explicat, într-o postare pe Facebook, mecanismul plăcerii gustative și rolul glutamatului în intensificarea savorii alimentelor. Gustul, a cărui anatomie este bazată pe patru categorii fundamentale (acru, amar, dulce și sărat), este perceput cu ajutorul papilelor gustative de pe suprafața limbii. Deși inițial, în 1900, s-a crezut că aceste gusturi sunt percepute în zone diferite ale limbii, astăzi se știe că toate sunt detectate pe întreaga suprafață linguală.

„Delicios natural sau făcut cu glutamat? Care este mecanismul plăcerii, ce ne face să spunem despre o mâncare că este “yammy”? Există molecule responsabile de savoare sau totul depinde de percepția noastră? Anatomia gustului descrie 4 gusturi de bază: acru, amar, dulce și sărat. Organul responsabil de gust este limba, pe suprafața ei se află papilele gustative, adică receptorii responsabili de percepție.

Mihaela Bilic demontează mitul „BIO”: „Mai bine local și de sezon”

În anul 1900 Haning face prima cartografie a limbii și atribuie zone diferite pentru fiecare gust: dulce la vârf, amar la bază, acru pe margini și sărat pe toată suprafața limbii. Astăzi știm că această împărțire este greșită, există o diferență de sensibilitate la nivelul limbii, dar este neglijabilă, cu o marjă de 5% între diferitele gusturi. În concluzie toate cele 4 gusturi de bază le percepem pe toată suprafața limbii, chiar dacă vârful limbii pare a fi mai sensibil”, a spus medicul nutriționist Mihaela Bilic, pe pagina sa de Facebook.

Alte articole

Mihaela Bilic, despre lumânările și bețișoarele parfumate: „Pot irita ochii și căile respiratorii, dau migrene, senzație de greață și reacții alergice.”

Mihaela Bilic dezvăluie de ce laptele de vacă este mai sănătos decât cel vegetal: „Nu e nevoie să reinventăm roata!”

Potrivit medicului nutriționist, în 1909, profesorul japonez Ikeda a descoperit al cincilea gust de bază, umami, asociat cu savoarea și intensificat de glutamat. Acest aminoacid, prezent în mod natural în alimente precum parmezanul, ciupercile și roșiile, acționează ca un potențiator de gust, făcând mâncarea mai delicioasă. Glutamatul, folosit frecvent în bucătăria asiatică și în produsele alimentare procesate, nu modifică gustul propriu-zis, ci intensifică percepția gustativă, făcând mâncarea să pară mai gustoasă.

„În anul 1909 profesorul japonez Ikeda descrie un al 5-lea gust de bază: umami, adică savuros/delicios. Corespunde senzației declanșată de glutamat, un ingredient folosit în bucătăria asiatică. Glutamatul permite intrarea sodiului și calciului în celulele gustative și scade nivelul de excitabilitate al celulelor nervoase. Rezultatul? Sistemul nervos central este mai receptiv la informațiile provenite din papilele gustative. Prin urmare glutamatul nu modifică gustul unui aliment, ci crește intensitatea percepției gustative- este un potențiator de gust, totul pare delicios când adăugăm glutamat!

Mihaela Bilic a demontat mitul mămăligii. Cât de sănătos e, de fapt, produsul consumat de toți românii: „Este echivalentă cu o felie de pâine”

Codul gustativ este fondat pe 5 categorii de gust, însă suntem departe de a descifra complexitatea savorilor alimentare. Aroma unui preparat este dată de combinația dintre gust și miros, iar la capitolul olfactiv putem identifica peste 10000 de mirosuri diferite. Și dacă ținem cont și de contactul direct cu mâncarea, lucrurile se complică și mai mult. Senzații descrise ca “răcoritor”, “picant” sau “înțepător” nu țin de receptorii gustativi, ci mai degrabă de o reacție de iritare chimică produsă la nivelul mucoasei bucale. Menta, ardeiul iute sau vinul roșu au un gust specific, datorat tocmai acestor senzații complexe. Similar cu principiul culorilor primare din pictură, amestecul dintre diferite substanțe chimice produce senzații gustative noi, deci la capitolul arome și gusturi variantele sunt infinite”, a  precizat medicul nutriționist Mihaela Bilic, pe pagina sa de Facebook.

Deși are roluri benefice în procesele de învățare și memorie, fiind un neurotransmițător esențial, consumul excesiv de glutamat este asociat cu diverse riscuri pentru sănătate, inclusiv stimularea apetitului, favorizarea obezității și creșterea riscului de diabet. Numeroase studii sugerează că acest aditiv poate perturba hormonii și funcționarea pancreasului, iar la doze mari poate avea un efect neurotoxic.

„Dar haideți să ne întoarcem la glutamatul de sodiu, acest ingredient misterios venit din Asia. Pentru că face mâncarea mai gustoasă, a fost încadrat în categoria aditivilor alimentari și acuzat de multe efecte negative: stimulează apetitul, favorizează obezitatea, crește riscul de diabet de tip 2, joacă un rol în apariția bolilor neurodegenerative de tip Alzheimer sau Parkinson. Numeroase studii au arătat că monoglutamatul determină o rezistență la leptină, hormonul care reglează nivelul de grăsime din organism. Și pancreasul este perturbat, în prezența lui apare o secreția de insulină de 3 ori mai mare decât normal. Impactul la nivelul creierului este la fel de intens ca al nicotinei, apare o dependență care ne îndeamnă să mâncăm din ce în ce mai mult. La doze mari se instalează și un efect neurotoxic, cu moartea neuronilor și tulburări de memorie.

Ce este de fapt glutamatul? Un aminoacid prezent în mod natural atât în organism, cat și în unele alimente. Are rolul unui neurotransmițător, adică permite neuronilor să comunice între ei și joacă un rol fundamental în procesele de învățare și memorie. În alimente glutamatul apare prin fermentația produsă de o bacterie (Corynobacterium Glutamicum) și este prezent în mod natural în parmezan, preparatele din carne, linte, migdale, ciuperci sau roșii.

Dincolo de natură, industria alimentară îl adaugă în majoritatea produselor procesate, ca potențiator de gust: supe, biscuiți și prăjituri, sosuri și condimente, mezeluri, conserve, semipreparate. Îl găsiți pe eticheta produselor în mai multe forme și cu mai multe coduri: E621 (glutamat monosodic), E620 (acid glutamic), E622 (glutamat monopotasic), E623 (diglutamat de calciu), E624 (glutamat de amoniu) sau E625 (glutamat de magneziu).

Utilizarea lui în produsele alimentare este autorizată și reglementată de Uniunea europeană, cat să nu ne pună în pericol sănătatea și echilibrul alimentar. Insă e bine să evităm consumul în exces, mai ales că preparatele care conțin glutamat sunt de obicei produse de calitate inferioară, al căror gust trebuie îmbunătățit cu ajutorul acestui aditiv alimentar. Când doriți senzația de “yammy” puneți parmezan, ciuperci sau roșii în orice preparat și veți avea gustul umami garantat”, a mai declarat medicul nutriționist Mihaela Bilic, pe pagina sa de Facebook.