O ceremonie în memoria pianistei Mihaela Ursuleasa va fi organizată şi la Viena, marţi, de la ora 15.00, la Biserica ortodoxă „Învierea Domnului şi Sf. Apostol Andrei” (Simmeringer Hauptstr. 161, 1110 Viena).

Ulterior, trupul neînsufleţit al artistei va fi adus în România, pentru înmormântare.

Alte Articole

Un bărbat și-a dat foc în faţa tribunalului din Manhattan. ...

Trei rețete de ciorbă de miel din cele mai cunoscute regiuni ...

Sicriul cu trupul neînsufleţit al pianistei va fi depus la Ateneul Român din Bucureşti, joi, între orele 10.00 şi 20.00, unde cei care au cunoscut-o şi apreciat-o pe Mihaela Ursuleasa îi pot aduce un ultim omagiu.

Înmormântarea va avea loc vineri, de la ora 9.30, la cimitirul Bellu din Bucureşti.

Pianista Mihaela Ursuleasa a fost găsită decedată în apartamentul ei din Viena joi, de impresara sa, Andreea Butucariu. Ursuleasa, care avea 33 de ani, se stabilise la Viena de foarte mulţi ani, unde locuia cu mama ei şi fetiţa sa de şapte ani.

Potrivit wien.orf.at, poliţia austriacă indică drept cauză probabilă a morţii pianistei o „hemoragie cerebrală” sau o „căzătură fatală”. Totodată, a fost indicată drept cauză a morţii o rupere a unui anevrism cerebral, în presa germană citată de AFP.

Totodată, pe site-ul oficial al artistei (www.ursuleasa.com), se spune: „Pianista Mihaela Ursuleasa a fost găsită moartă în apartamentul ei din Viena, oraşul ei adoptiv, în dimineaţa zilei de 2 august 2012. Medicul legist a declarat că decesul a fost cauzat de o comoţie cerebrală. Avea doar 33 de ani (un număr magic)”.

Primul-ministru Victor Ponta a anunţat sâmbătă, într-un comunicat că Guvernul va oferi sprijinul necesar pentru acoperirea cheltuielilor necesare funeraliilor pianistei Mihaela Ursuleasa.

Născută pe 27 septembrie 1978, Mihaela Ursuleasa a avut şansa, la vârsta de 13 ani, să fie ascultată de celebrul dirijor Claudio Abbado, care i-a oferit posibilitatea de a-şi construi întreaga pregătire muzicală printr-o bursă de studii la Viena, la clasa profesorului Heinz Medjimorec. Momentul decisiv al carierei sale a fost câştigarea marelui premiu la una dintre cele mai importante competiţii internaţionale, „Clara Haskil”, din Elveţia – în 1999. Au urmat apariţii sub bagheta lui Claudio Abbado la Viena, la Festivalul de la Sankt Petersburg şi München, recitaluri la Roma, Frankfurt, Davos, Festivalul Schleswig-Holstein.

Mihaela Ursuleasa a concertat regulat alături de Filarmonicile din Hamburg, Köln, Bamberg, Rotterdam, Dresda şi orchestrele Wiener Symphoniker, Concertgebouw din Amsterdam, Tonhalle din Zürich, Cincinatti Symphony Orchestra, de orchestrele radio din Viena, Varşovia, Berlin. A avut apariţii încununate de succes la Carnegie Hall, Royal Symphony Hall.

Printre dirijorii cu care a colaborat se numără maeştri de seamă ai baghetei, ca Wolfgang Sawallisch, Paavo Järvi, Gerd Albrecht, Kurt Sanderling, Sir Neville Marriner şi Dennis Russel Davies.

De un real succes s-au bucurat recitalurile ei din China, Japonia (cel de la Tokyo fiind inclus în ciclul „Pianişti ai anului 2001”) sau debutul londonez, în martie 2002, în Seria Internaţională de Recitaluri Harrods, la complexul South Bank. Ecourile excelente ale recitalului de debut în Canada (august 2005) i-au adus artistei noi invitaţii pentru anul 2006 – recitaluri şi concert cu Orchestra Simfonică din Montreal.

Parteneră rafinată în muzica de cameră, Mihaela Ursuleasa a apărut adesea la cele mai prestigioase festivaluri europene, îndeosebi alături de violonista Patricia Kopacinskaia.

Pe parcursul carierei sale, Mihaela Ursuleasa a lansat două albume, în 2010, „Piano & Forte” (Beethoven, Brahms, Ravel, Ginastera, Constantinescu; Berlin Classics), şi în 2011, „Romanian Rhapsody” („Rapsodia Română nr. 1” a lui George Enescu, „Suita pentru pian” a lui Paul Constantinescu, două dansuri populare româneşti de Béla Bartók şi trei piese de Franz Schubert).