Mihai Răzvan Ungureanu păstrează 10 dintre miniştrii lui Boc

Cătălin Predoiu, Daniel Funeriu, Laszlo Borbely, Kelemen Hunor, Anca Boagiu, Sulfina Barbu, Elena Udrea, Leonard Orban, Cristian Diaconescu şi Gabriel Oprea sunt printre miniştrii care rămân şi în viitorul guvern, în discuţie fiind mandatele de la Interne, Agricultură, Economie, Finanţe, Comunicaţii.

Liderii PDL s-au întâlnit, luni seară, informal, la sediul central al formaţiunii, în pregătirea discuţiilor care vor începe marţi cu premierul desemnat, Mihai Răzvan Ungureanu.

Surse politice au declarat pentru Mediafax că principalele schimbări l-ar viza pe Traian Igaş, de la Interne, numele înlocuitorului urmând să fie stabilit. De asemenea, Gheorghe Ialomiţianu, de la Finanţe, ar putea fi înlocuit de Bogdan Drăgoi.

Potrivit surselor citate, de portofoliul lui Igaş ar fi interesat şi UNPR, mai ales că Gabriel Oprea a deţinut funcţia, pentru o scurtă perioadă, când încă se afla în PSD.

Alte articole

Ce face Elena Udrea la aproape 2 luni de când a ieșit din închisoare: „Am parte de relaxare”

Imagini inedite cu Elena Udrea după o lună și jumătate de libertate. Fosta pușcăriașă e nedezlipită de fiica ei

De asemenea, există voci sonore din PDL, cum ar fi cea a lui Sorin Frunzăverde, care se opun cooptării Elenei Udrea în viitorul Cabinet Ungureanu. Cu toate acestea, prezenţa Elenei Udrea în noul Guvern este foarte posibilă.

Potrivit surselor Mediafax, se vehiculează de asemenea, ideea înlocuirii miniştrilor Valeriu Tabără, Valerian Vreme şi Ion Ariton.

În aceste condiţii, Elena Udrea, Anca Boagiu, Sulfina Barbu, Cătălin Predoiu, Daniel Funeriu, Laszlo Borbely şi Kelemen Hunor sunt printre miniştrii din vechiul Guvern care şi-ar putea continua activitatea sub conducerea lui Mihai Răzvan Ungreanu.

De altfel, Ungureanu ar putea avea o bună colaborare cu Anca Boagiu, pe care o aprecia din perioada în care deţineau portofoliile de Externe şi, respectiv, de Intergrare UE, sub conducerea lui Călin Popescu Tăriceanu.

De asemenea, Leonard Orban, Cristian Diaconescu şi Gabriel Oprea sunt, în continuare, pe lista membrilor Executivului.

Orban este apreciat, profesional, de premierul desemnat, Mihai Răzvan Ungureanu, care l-a susţinut pe fostul negociator cu UE pentru postul de comisar european pentru multiligvism.

Ungureanu a declarat, luni, la Palatul Cotroceni, că va începe marţi dimineaţă discuţiile cu partidele din coaliţie în vederea elaborării programului de guvernare şi a „identificării formulei optime de cabinet”.

„Guvernul pe care îl voi forma are nevoie de sprijin parlamentar ferm, are nevoie de încrederea cetăţenilor României, are nevoie de o direcţie care nu poate veni decât dintr-o viziune politică”, a spus el.

El a adăugat că opţiunile sale ideologice au fost întotdeauna de dreapta.

Liderii coaliţiei au convenit să înceapă încă de marţi dimineaţa consultările pentru formarea viitorului guvern, astfel încât audierile în Parlament ale noilor miniştri să fie încheiate cel târziu miercuri, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale.

Potrivit Constituţiei, mandatul premierului interimar nu poate depăşi 45 de zile, iar candidatul pentru funcţia de prim-ministru, desemnat de preşedinte după consultări cu partidele, va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

Pe de altă parte, candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

Alineatul 3 al articolului arată că programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, iar Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

Candidaţii pentru funcţia de ministru nominalizaţi de premierul desemnat de preşedinte sunt audiaţi în comisiile de specialitate reunite din Parlament, votul acestora fiind consultativ.

Pe de altă parte, conform legii fundamentale, refuzul de a acorda încrederea unui Cabinet timp de 60 de zile şi numai după respingerea a cel puţin două propuneri în acest sens aduce, în principiu, dizolvarea Parlamentului.

„După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele României poate să dizove Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”, se arată în primul alineat al articolului 89 al Constituţiei.

Conform articolului 89 din Constituţie, „după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.

Grupurile din actualul arc guvernamental deţin cu aproximativ 30 de parlamentari mai mult decât opoziţia. Puterea are la Senat 68 de reprezentanţi, iar opoziţia are 66 de senatori.

La Cameră, puterea se poate baza pe 176 de voturi, în timp ce PSD şi PNL au, împreună, 147 de parlamentari.

În afară de aceştia, mai sunt cinci deputaţi şi un senator independenţi.