Mihail Boldea a participat la constituirea a două grupuri infracţionale organizate

Potrivit procurorilor, Boldea a constituit primul grup infracţional înainte de 2010. După acest an, când a dobândit calitatea de parlamentar, Boldea a constituit un al doilea grup infracţional organizat, în vederea obţinerii unor importante foloase materiale, prin întocmirea în fals a unor documente oficiale ori sub semnătură privată în scopul pretinderii existenţei unor convenţii comerciale, documente care ulterior au fost folosite în faţa instanţelor de judecată în vederea obligării părţii vătămate SC AC SA la plata unei sume de 4.000.000 lei, se mai arată în materialul de control, potrivit Mediafax.

„Din materialul de control a rezultat că, în cauza Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Galaţi, Mihail Boldea este cercetat pentru comiterea unor infracţiuni, inclusiv în timp ce deţinea calitatea de deputat în Parlamentul României. În sarcina acestuia (Mihail Boldea – n.r.) s-a reţinut participarea la constituirea a două grupuri infracţionale organizate, în scopul obţinerii de importante foloase materiale, injuste, prin inducerea în eroare a unor persoane, cu ocazia încheierii unor contracte de vânzare cumpărare ale unor imobile, prin ascunderea realităţii cu privire la situaţia juridică a acestora ori cu privire la realitatea existentei unor convenţii comerciale”, relevă controlul operativ efectutat de PICCJ (Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), ale cărui rezultate au fost făcute publice joi.

Controlul operativ efectuat de PICCJ, prin procuror de la Secţia de urmărire penală şi criminalistică, a fost dispus, la 22 martie, de procurorul general Laura Codruţa Kövesi.

Obiectivul controlului dispus a avut în vedere stabilirea modalităţilor de valorificare a informaţiilor şi măsurile dispuse de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, ca urmare a monitorizării numitului BOLDEA MIHAIL pentru perioada cuprinsă între data de 16 martie 2012 – aducerea la cunoştinţă a învinuirii şi 22 martie 2012 – data emiterii mandatului de arestare în lipsă, precizează PICCJ.

Alte articole

Florian Coldea, în fața magistraților de la Curtea de Apel București în primul termen din dosarul „optimizărilor” VIDEO

Negocieri la sânge pentru pensiile din justiție. Magistrații vor 80% din salariul brut timp de 15 ani, PSD insistă în coaliție pentru 75% din net și 15 ani perioadă de tranziție până la vârsta maximă de pensionare

ICCJ a decis, la 22 martie, emiterea unui mandat de arestare preventivă în lipsă pe numele lui Mihail Boldea, pentru 30 de zile, judecătorii instanţei supreme admiţând propunerea procurorilor DIICOT, care au invocat printre temeiuri şi faptul că parlamentarul se sustrage urmăririi penale.

Deputatul Mihail Boldea a fost adus în România în 27 martie, mandatul de arestare preventivă emis în 22 martie fiind confirmat atunci de instanţa supremă.

Boldea a solicitat să fie eliberat condiţionat din arest preventiv, însă ICCJ a respins, miercuri, ca inadmisibilă cererea, decizia nefiind definitivă.

Potrivit procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), sunt date şi indicii rezonabile în legătură cu participaţia penală a deputatului Mihail Boldea, în perioada 2006-2011, în obţinerea unor importante foloase materiale, injuste, prin inducerea în eroare a unor persoane, cu ocazia încheierii unor contracte de vânzare-cumpărare ale unor imobile, ascunzând situaţia juridică reală a acestora ori existenţei unor convenţii comerciale în ceea ce priveşte bunurile.