Mihnea Motoc: Fondul European de Apărare oferă posibilitatea României de a finanţa mai multe obiective de înzestrare

În prezent adjunct al șefului Centrului European de Strategie Politică pe probleme de securitate și apărare, Motoc susține că industria românească de profil poate beneficia „substanțial” din lansarea unor astfel de proiecte colaborative cu parteneri din cel puțin un alt stat UE, scopul fiind „generarea de tehnologii și capabilități declarate eligibile la nivelul UE”.

„Așa cum se întâmplă, în regula generală, cu investițiile publice în domeniul apărării, ele sfârșesc prin a avea un efect multiplicat în economie. Fondul European de Apărare are înscrise reguli menite să asigure accesul la resursele sale, într-o proporție predeterminată din acestea, pentru IMM-uri care se angajează în cooperări transfrontaliere în domeniu; IMM-urile reprezintă în Europa și (…) în Romania, deopotrivă, actori esențiali pentru inovarea și buna funcționare a lanțului de aprovizionare din sfera apărării. Beneficiarii unici ai dezvoltării de capabilități, statele membre, își pot vedea completate capabilități fie deficitare, fie extrem de costisitoare, dacă sunt suportate doar la nivel național, își pot ameliora oferta de participare la operațiuni sau misiuni în afara Uniunii, realizând oricum economii de scară prin toate proiectele colaborative la care s-ar angaja”, a explicat Motoc, conform Agerpres.

Acesta susține că „pozitivismul european” al României face din țara noastră un potențial actor major al dezvoltărilor actuale din sfera apărării și securității.

Potrivit fostului ministru, Fondul European de Apărare. Fondul „va opera în două ‘ferestre’ „: cercetare și capabilități.

Alte articole

Ministerul Apărării, comunicat despre înrolarea obligatorie: „Cetăţenii să dovedească bună-credinţă în respectarea obligaţiilor legale”

Alertă la granițele României din cauza dronelor rusești. Anunțul de ultimă oră făcut de Ministerul Apărării

„În prima, finanțarea integral de la bugetul UE a unor proiecte colaborative a și început, finalizându-se primul apel de proiecte; până la sfârșitul actualului exercițiu bugetar european vor fi astfel mobilizate, sub formă de grant-uri, 90 de milioane de euro, preconizându-se ca în următorul exercițiu, pe baza unui program dedicat consolidat, să se poată aloca cercetării efectuate în comun în sfera apărării 500 de milioane de euro în fiecare an. UE devine astfel unul din cei mai importanți investitori în cercetarea militară europeană. Fereastra de capabilități va mobiliza 200 de milioane de euro până la sfârșitul actualei perspective financiare și câte un miliard de euro în fiecare an al celei ce urmează. (…) Aceasta înseamnă că, începând cu 2020, totalul rezultant al investiției publice europene în cercetarea și dezvoltarea în comun de capabilități în domeniul apărare și securitate europeană va reprezenta 5,5 miliarde de euro anual”, a arătat Motoc.

El a amintit că România a susținut „constant” inițiativele menite să adâncească integrarea europeană, precizând că sprijinul Bucureștiului pentru „o abordare ambițioasă” a propunerilor Comisiei Europene în zona de apărare ar însemna un mesaj politic puternic din această regiune a Europei.

„România poate aduce o serioasă expertiză — și contribui la consensualizarea unei percepții europene comune — în privința ansamblului de amenințări și provocări pe linie de apărare și securitate la adresa Europei, la răsărit în mod deosebit, dar și la sud”, a mai spus Mihnea Motoc.

Comisia Europeană a propus miercuri un fond european pentru apărare menit să promoveze o investiție mai coordonată a statelor membre ale Uniunii Europene în cercetarea, dezvoltarea de prototipuri și achiziționarea de echipamente și tehnologie militară care ar urma să reunească pe termen mediu până la 5,5 miliarde de euro anual, bani proveniți din sectorul public și privat.

Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă, Federica Mogherini, a prezentat, într-o conferință de presă, un document de reflecție care prezintă trei posibile niveluri de integrare în domeniul apărării comune, care însă „nu vor reprezenta un pas în spate”.