Mii de români sunt în pericol să piardă ajutorul social pentru persoanele apte de muncă. Proiectul legislativ care lovește în cei mai nevoiași

Un nou proiect de reformă intrat în dezbaterea Parlamentului german și riscă să afecteze mii de români care obțin ajutorul social. Guvernul federal dorește înlocuirea actualului „Bürgergeld” cu o structură denumită „nouă asigurare de bază” („Neue Grundsicherung”), transmite Mediafax.

Mii de români din Germania sunt în pericol să piardă ajutorul social

Într-o perioadă marcată de constrângeri bugetare severe și discuții aprinse privind costurile pensiilor, coaliția de la Berlin propune revenirea la o aplicare strictă a principiului „sprijin și obligații”. Măsura vizează reducerea cheltuielilor publice prin înăsprirea condițiilor de eligibilitate pentru persoanele apte de muncă.

Citește și : O femeie din China și-a făcut „asigurare de iubire”. Câți bani a încasat după ce s-a căsătorit cu iubitul ei

Impactul acestor modificări legislative se anunță semnificativ pentru comunitatea românească din Germania. Conform unei analize realizate de Mediendienst Integration în noiembrie 2025, rata de accesare a beneficiilor de tip SGB II/Bürgergeld de către cetățenii români este de 8,7%.

Alte articole

Tinerii români câștigă zeci de mii de dolari în SUA, în timpul verii: „Cineva s-a întors anul trecut cu 30.000 de dolari”

Criza forţei de muncă îi împinge pe angajatorii germani spre India: „Avem mulţi angajatori disperaţi, care nu găseau pe nimeni să lucreze pentru ei”

Această statistică indică faptul că zeci de mii de români riscă să fie afectați de noile criterii de verificare a veniturilor și de regimul sancțiunilor, mult mai sever decât în prezent.

Principalele modificări din proiect vizează eliminarea clemenței anterioare. Astfel, dispare așa-numita „karenzzeit”, perioada de grație în care autoritățile tolerau deținerea unor active mai mari; noul sistem impune luarea în calcul a averii încă din prima zi, cu praguri de protecție diferențiate pe vârstă.

De asemenea, regulile privind locuința devin mai restrictive, astfel că statul nu va mai prelua automat chiria în primul an, ci va acoperi doar echivalentul a 1,5 ori limita locală considerată rezonabilă. Diferența de cost va trebui suportată de beneficiar, existând riscul ca mulți să fie nevoiți să se mute.

Pe partea de sancțiuni, refuzul cooperării cu autoritățile va fi taxat dur. Două absențe nemotivate la centrul de joburi vor atrage o tăiere de 30% a sumelor primite, iar la a treia abatere plățile vor fi sistate integral, statul continuând să vireze doar banii de chirie direct proprietarului.

Deși cuantumul de bază rămâne la reperul de 563 de euro pentru o persoană singură, reducerea standard (regelbedarf) de 30% se va aplica timp de trei luni și în cazurile în care beneficiarul abandonează măsurile de sprijin sau nu depune candidaturi pentru locuri de muncă.

Contextul politic și economic este unul tensionat, descris în spațiul public drept un „Herbst der Reformen”. Miza financiară este uriașă, în condițiile în care cheltuielile cu acest tip de ajutor au atins un record de 51,7 miliarde de euro în 2024.

Citește și : Oligarh rus, găsit mort în Cipru. Omul de afaceri dispăruse cu o zi înainte de moartea unui diplomat rus

Deși Ministerul Muncii este rezervat în privința economiilor directe generate strict de noile reguli, autoritățile speră că regimul sancțiunilor va scoate un număr mare de persoane din sistemul de asistență, reducând astfel presiunea pe un buget federal deja afectat de costurile reformei pensiilor și de situația economică generală.