Pe vremuri, în zona Certej toată lumea trăia din minerit. Acum câţiva ani, exploatarea a fost închisă, iar oamenii au rămas fără locuri de muncă. Zăcământul aurifer şi argintifer nu a fost însă epuizat, iar o firmă din Canada, El Dorado Gold, a decis să investească aici.

„Efectiv suntem pe procedură şi efectiv spre finalizarea părţii de procedură (…) Zăcământul este foarte important în măsura în care într-adevăr conferă 20 de ani de muncă pentru circa 800 de oameni (…) Oamenii sunt pregătiţi pentru a efectua lucrări de aceasta calitate şi pe cale de consecinţă numărul solicitărilor pentru ocuparea unui loc de muncă este de peste 500 la ora actuală”, a declarat Petru Campian, primarul din Certej. 

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

iRENE, primul „administrator de bloc” creat cu AI, îţi ...

Descoperirea misterioasă de sub Antarctica. Curg teoriile conspiraţiei ...

„Oamenii sunt de acord să se deschidă (…) pentru locuri de muncă”, a mai spus Campian.

Firma canadiană a preluat şi 80% din acţiunile Deva Gold, care dezvoltă zacământul aurifer de la Certej, celelalte 20 de procente aparţinând în continuare statului român. Canadienii estimează că în fiecare an, valoarea metalelor extrase de la Certej să se va ridica la 200 de milioane de dolari.

Exploatarea zăcământului va fi una de suprafaţă şi este estimată să dureze 18 ani. De pe cele 452 de hectare se estimează ca se vor extrage în fiecare an peste 10 tone de aur şi de argint.  

„Din fericire, investitorul propune soluţii tehnice diferite faţă de cele de la Roşia Montană, preconizând o altă tehnologie pentru prepararea materialului (…) Nu se utilizează cianuri în procesul de preparare a minereului”, a subliniat primarul din Certej.

Pe site-ul Ministerului Mediului, însă, în cadrul Raportului la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului a exploatării auro-argintifere de la Certej, compania Deva Gold scrie despre folosirea cianurii.

„Extragerea aurului şi argintului se realizează în prezenţa unei soluţii concentrate de cianură şi reactivi. Datorită concentraţiilor mari de cianură, această apă poate fi periculoasă dacă pătrunde în mediu. De aceea, după extragerea aurului şi argintului, apa cu cianură se reciclează, iar slamul îngroşat se va denociviza într-o instalaţie deneutralizare a cianurii, înainte de a fi pompat în iazul de decantare a sterilului”, explică compania Deva Gold în raportul de mediu.

Dacă termenul iniţial pentru începerea propriu-zisă a lucrărilor de exploatare a fost anunţat pentru anul 2015, autoriăţile române cred că el poate fi devansat chiar şi cu 2-3 ani.