Ministerul cere CRITERII DE PERFORMANŢĂ pentru profesori. Sindicate: Trebuia să înceapă cu reforma legii învăţământului

Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice a stabilit priorităţile strategice şi planurile de acţiuni sectoriale pe anul 2016, în domeniul educaţiei şi cercetării. Profesorii trebuie să aibă următoarele criterii de performanţă pentru a primi salarii mai mari:

• programe de studii suplimentare faţă de calificarea iniţială
• diplomă de doctor
• participarea la atragerea de finanţări extrabugetare pentru unitatea de învăţământ
• participarea în comisiile de organizare şi desfăşurare a examenelor şi concursurilor naţionale
• participarea la programe şi proiecte educaţionale, centre de documentare şi informare, laboratoare etc.
• participarea în comisii de la nivelul unităţii de învăţământ

Reprezentanții Sindicatului Liber din Învățământ (SLI) sunt de părere că introducerea evaluării cadrelor didactice e o pierdere de vreme.

„Nu știu de ce Ministerul vrea să introducă această evaluare din moment ce există deja o legislație în acest sens. Pe lângă aceasta, conform fișei postului profesorii sunt evaluați permanent. Toată tevatura cu evaluarea pe criterii de performanță a cadrelor didactice a pornit ca urmare a solicitării făcute de Ministerul Muncii care a solicitat Ministerului Educației această evaluare. Eu cred că dacă doreau să facă acest pas trebuia să înceapă cu începutul, cu reforma legii învățământului care tot se face de ani de zile și nu se mai termină. Înțeleg că se face o evaluare a angajaților din sistemul privat și sunt de acord, însă în sistemul bugetar de stat e mai geru, pentru că aici intervin mai mulți factori, atât legislativ, cât și uman. Tocmai de aceea cred că mai întâi ar trebui făcută reforma legii învățământului și abia apoi celelalte aspecte colaterale sistemului”, a declarat Ioan Țenț, vicepreședintele SLI, potrivit bihon.ro.

Alte articole

Cadouri de până la 3.000 de lei pentru profesori, în decembrie. „Atenţiile” sunt interzise prin lege!

Salariile profesorilor în Europa în 2025. Unde sunt cel mai bine plătite cadrele didactice și cum se situează România

În perioada următoare eforturile ministerului vor viza îndeplinirea următoarelor obiective strategice:

• asigurarea transparenţei în educaţie şi cercetare;
• reglementarea şi implementarea la scară naţională a învăţământului profesional dual;
• îmbunătăţirea tranziţiei de la învăţământul secundar superior (clasele a XI-a şi a XII-a) la învăţământul terţiar (facultate) – acces şi echitate;
• implementarea Strategiei de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare (2014-2020) pentru specializare inteligentă;
• internaţionalizarea învăţământului superior.

Ca procese interne pentru atingerea acestor obiective, MENCŞ şi-a propus dezvoltarea şi integrarea Sistemului Informatic din Educaţie şi Cercetare, dezvoltarea învăţământului preuniversitar şi a capacităţii instituţionale a universităţilor, creşterea siguranţei activităţii de învăţământ şi reabilitarea seismică a clădirilor şi căminelor studenţeşti, dezvoltarea cercetării şi dezvoltării în România. În materie de procese legislative, se impune adaptarea cadrului normativ şi legislativ privind educaţia şi cercetarea.