Ministerul Economiei a invitat companiile să-şi transmită punctele de vedere pe legea redevenţelor

Ministrul Economiei, Mihai Tudose s-a întâlnit miercuri cu delegaţia Asociaţiei Române a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA) condusă de Harald Kraft, cu care a discutat despre redevenţele în domeniul petrolier şi modalităţile de abordare în domeniul noii legi a redevenţelor. Ministerul Economiei a anunţat că s-a convenit ca, pe timpul elaborării legii redevenţelor, să existe un dialog în cadrul grupului interministerial constituit la nivelul ministerului, iar ROPEPCA a fost invitată să-şi transmită punctele de vedere.

05 apr. 2017, 11:19
Ministerul Economiei a invitat companiile să-şi transmită punctele de vedere pe legea redevenţelor

Noua lege a redevenţelor urmează să înlocuiască actualul sistem de taxare a exploatării resurselor de petrol şi gaze, sistem stabilit încă din anul 2004, când a fost privatizată Petrom, cea mai mare companie petrolieră din ţară.

Redevenţele actuale, pentru exploatări onshore (pe uscat) şi offshore (în largul mării) sunt stabilite la 3,5%-13,5% din valoarea producţiei zăcământului, în funcţie de mărimea exploatării.

”Ministerul Economiei a reiterat principiul prin care statul acordă dreptul de explorare-exploatare, ţinând cont de faptul că nivelul redevenţei exprimă preţul corect pentru exploatarea resurselor şi de necesitatea de a stabili o clauză de stabilitate a licenţei pe toată durata de valabilitate”, arată un comunicat emis miercuri de minister.

Reprezentanţii Asociaţiei Române a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră au prezentat imaginea de ansamblu în România şi în alte state europene şi aspectele cu care se confruntă membrii acesteia în activitatea pe care o desfăşoară în sectorul matur onshore upstream de petrol şi gaze naturale.

”Având în vedere contribuţia importantă a sectorului petrolier în economia României, ministrul Mihai Tudose şi-a exprimat deschiderea pentru colaboarea cu ROPEPCA pentru găsirea unor soluţii la aspectele prezentate de delegaţia asociaţiei”, mai arată comunicatul, arată News.ro.

Investitorii din sectorul petrolier aşteaptă să afle detalii despre noul cadru de taxare, care este esential pentru investiţiile derulate în România şi pentru viitorul exploatării resurselor.

Redevenţele au constituit un subiect de discuţie şi între întâlnirile la nivel de Guvern. Premierul Sorin Grindeanu s-a întâlnit marţi, la Palatul Victoria, cu delegaţia consorţiului format din ExxonMobil, care mai mare companie petrolieră din lume listată la bursă, şi OMV Petrom, cea mai mare companie petrolieră românească, cu care a discutat despre investiţiile companiilor în România şi despre valorificarea resurselor energetice.

Compania românească OMV Petrom şi americanii de la ExxonMobil explorează o zonă de mare adâncime în apele româneşti ale Mării Negre, parteneriat care a început în 2008.

Cele două companii au investit până acum 1,5 miliarde de dolari în prospecţiuni şi explorări în Marea Neagră. O decizie finală, dacă se va dovedi fezabil ca gazele să fie exploatate, din punct de vedere comercial, ar putea fi luată în 2019, iar, în varianta favorabilă, gazele vor ajunge în România cel mai devreme în anul 2020.

Companiile energetice aşteaptă să afle care va fi politica guvernului român în ceea ce priveşte taxarea hidrocarburilor, în special în privinţa noilor redevenţe care ar trebui stabilite de guvern în următoarea perioadă pentru exploatarea resurselor din România.

Rata medie efectivă a redevenţelor şi a altor impozite similare a crescut în România de la 15% în 2014 până la 16,9% în 2015 şi la 17,5% în 2016, în timp ce în majoritatea statelor europene a scăzut, arată un studiu publicat marţi de compania de consultanţă Deloitte.

Impozitele similare redevenţelor includ, în România, impozitul asupra veniturilor suplimentare, impozit pe construcţii speciale şi impozitul aplicat la veniturile rezultate din exploatarea petrolului brut.

”Rata efectivă de impozitare determinată pentru activitatea upstream de gaze naturale în România are o valoare mult mai ridicată decât cea aferentă activităţii de explorare şi producţie de petrol, diferenţa rezultând, în principal, din impozitul suplimentar aplicabil gazelor naturale”, arată studiul.