Ministerul Finanţelor: Deficitul bugetului consolidat coboară la 0,79% din PIB

Față de primele 10 luni din 2016 deficitul bugetului general consolidat a crescut de cinci ori, de la 1,3 miliarde de lei (0,17% din PIB) în perioada ianuarie — octombrie 2016 la 6,6 miliarde de lei.

Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 207,9 miliarde de lei, reprezentând 24,7% din PIB, au fost cu 10,8% mai mari, în termeni nominali, față de aceeași perioadă a anului precedent. S-au înregistrat creșteri față de anul trecut la încasările din contribuțiile sociale (+16,4%), din impozitul pe salarii și venit (+9,1%) și din veniturile nefiscale (+17,3%), potrivit Agerpres.

Încasările din impozite și taxe pe proprietate au scăzut cu 11,7% față de perioada similară din 2016, declinul fiind determinat, în principal, de eliminarea de la 1 ianuarie 2017 a impozitului pe construcții speciale.

Citeşte şi Moody’s: creştere economică de 6,5% pentru România în 2017, dar ritmul nu e sustenabil

Alte articole

Datoria publică a României a crescut cu peste 36 de miliarde de euro sub coaliția PSD-PNL. Este cea mai mare creștere de datorie din UE de la pandemie

Motivul real pentru care deficitul bugetar a crescut, în primul trimestru al anului 2025. Guvernul nu-și va putea respecta promisiunea de a reduce deficitul anual de la 8,7% la 7%

Încasările din alte impozite și taxe pe bunuri și servicii au crescut cu 60,3% față de aceeași perioadă a anului trecut, creșterea fiind determinată, în principal, de evoluția încasărilor aferente contribuției datorate pentru medicamente, precum și pentru contractele cost-volum/cost-volum-rezultat finanțate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

În ceea ce privește veniturile din TVA, comparativ cu anul anterior, se observă o recuperare în ultimele luni a decalajului înregistrat în primul semestru la nivelul încasărilor astfel că se înregistrează o ușoară creștere față de primele zece luni ale anului 2016, respectiv cu 0,5%, în condițiile în care încasările au fost afectate atât de reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, măsură care s-a reflectat în încasările din luna februarie 2016, cât și de reducerea din februarie 2017 a cotei standard de TVA de la 20% la 19%, precizează MFP.

Încasările din accize au fost cu 3% mai mici comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, fiind influențate de reducerea nivelului acestora pentru unele produse energetice începând cu 1 ianuarie 2017. Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate sunt în sumă de 12,3 miliarde lei.

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 214,5 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 13,6% față de primele zece luni ale anului trecut.

Citeşte şi Majorarea salariului minim brut va crește costul angajatorului cu fiecare salariat plătit cu salariul minim cu aproximativ 160 lei

Cheltuielile de personal au crescut cu 21,2% față de aceeași perioadă a anului precedent pe fondul majorărilor salariale acordate în a doua parte a anului 2016 și al creșterilor salariale acordate în 2017.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 4,2% față de aceeași perioadă a anului precedent, creșterea reflectându-se la bugetul asigurărilor sociale de stat, precum și la bugetele locale și bugetele instituțiilor autofinanțate. Potrivit ministerului citat, dobânzile sunt cu 1,3% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.

Subvențiile sunt în creștere cu 3,8% comparativ cu perioada similară a anului precedent, menținându-se la același nivel ca procent din produsul intern brut, respectiv 0,6%. Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de anul precedent cu 12,5%, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2017, ajungând la 917,5 lei, și cu 9% de la 1 iulie 2017 a punctului de pensie, ajungând la 1.000 lei, precum și măsurile ce au fost aprobate în timpul anului 2016 care au contribuit la sporirea cheltuielilor sociale; majorarea și modificarea modalității de stabilire a indemnizației lunare pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție.

Citeşte şi Comisia Europeană constată că România nu corectează deficitul bugetar şi sesizează Consiliul UE

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și pe cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 14,7 miliarde lei, respectiv 1,7% din PIB.

Pentru întregul an, ținta de deficit bugetar este de 2,96% din PIB.

Conform previziunilor economice de toamnă publicate de Comisia Europeană, deficitul public ar urma să ajungă la 3% din PIB în 2017, pentru ca în 2018 să se agraveze și mai mult până la 3,9% din PIB și să ajungă la 4,1% în 2019.