Ministerul Justiţiei vrea să le facă elevilor educaţie juridică

„Ministerul Justiţiei a lansat de curând o iniţiativă de educaţie juridică non-formală. Ne propunem să coordonăm o reţea de voluntariat din MJ, cât şi din magistraţi, profesionişti ai dreptului, din ţară, să creăm o reţea de voluntari care să meargă în şcoli şi să explice elevilor într-un mod accesibil şi adaptat vârstei lor idei generale de drept, de educaţie juridică. Consider că suntem într-o fază exploratorie, în care nimeni nu are reţeta în buzunar să spună ce înseamnă justiţie deschisă, în general, şi în special în România. Cred că este un moment foarte bun ca să explorăm idei şi să vedem ce anume putem face mai departe, care sunt bunele practici care se pot dezvolta în continuare în această materie”, a precizat oficialul guvernamental.

El a anunţat totodată că Ministerul Justiţiei a început un proces de evaluare a solicitărilor venite de la ONG-uri şi de la cetăţeni pe Legea 544.

„Am vrut să vedem care sunt temele recurente, ce tip de solicitări se repetă foarte des, pe ce subiecte. Am produs seturi de date pe 2013, 2014 şi 2015, în secţiunea ‘date statistice’, care este marcată pe pagina de start a Ministerului Justiţiei. Datele sunt date brute. (…) Important este că punem la dispoziţie date brute celor interesaţi, astfel încât ei să-şi facă propriile analize pe subiecte de interes pe care le-am identificat. Cei interesaţi le pot utiliza, sunt pe subiecte de genul infracţiuni de corupţie, infracţiuni economice, cauze privind discriminarea, conflictul de interese. Acestea au fost subiectele care am văzut că sunt solicitate în special de ONG-uri şi de simpli cetăţeni.

Noi vom continua consultarea cu părţile interesate, astfel încât să avem mai multe teme în această listă şi să venim cumva pro activ în întâmpinarea intereselor societăţii”, a explicat secretarul de stat din MJ, conform Agerpres.

Alte articole

Val de sinucideri în rândul elevilor din judeţul Tulcea. Cinci tineri şi-au pus capăt vieţii de la începutul anului: „Nu mai vorbim despre cazuri izolate. Vorbim despre un fenomen”

Academia Română anunţă lansarea unui program de burse pentru tinerii români. Cât poate încasa lunar un bursier şi care sunt condiţiile

Potrivit acestuia, ideea de bază este legată de faptul că procesele instituţionale asociate cu înfăptuirea justiţiei trebuie să fie transparente şi deschise.

„Deci avem această dimensiune de acces al publicului la activitatea instanţelor, prin măsuri precum înregistrarea sau televizarea proceselor, dacă acestea sunt de interes public, publicarea unor conţinuturi sau documente integrale legate de instanţe, publicarea unor declaraţii şi poziţi ale părţilor din procese, publicarea deciziilor în format accesibil pentru justiţiabili, acces pe parcursul procedurilor judiciare pentru jurnaliştii acreditaţi, vizite în instanţe pentru tineri, lecţii informale de educaţie juridică. Deci avem o constelaţie de practici destul de eterogene, care compun noţiunea aceasta de justiţie deschisă.

Nu e un concept foarte tehnic la acest moment, nu e nicăieri prins în legislaţie într-un act administrativ şi cred că va fi foarte greu de prins ca atare acest concept ‘justiţie deschisă’ într-o procedură administrativă. Probabil că va fi o bună practică sau un set de bune practici, care se vor dezvolta în timp prin eforturile instituţiilor publice şi ale societăţii civile. Aici cred că societatea civilă şi sectorul public au părţi şi contribuţii egale de oferit în atingerea unei situaţii în care putem vorbi de justiţie deschisă în România”, a menţionat Adrian Baboi-Stroe.