Ministerul Mediului şi Pădurilor anunţă că, prin implementarea Proiectului ‘Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi,’ finanţat de Banca Mondială şi Guvernul României, au avut loc schimbări legislative importante privind implementarea Directivei Nitraţi a UE.

Astfel, pentru implementarea acestei directive, România a desemnat în două faze distincte un număr de 32 de zone vulnerabile la nutrienţi, care reprezintă 60% din suprafaţa totală a teritoriului, incluzând 1963 comune. În plus, România a actualizat, în decembrie 2008, Codul de bune practici agricole (CoGAP), ce include măsuri specifice în concordanţă cu Directiva Nitraţi.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

iRENE, primul „administrator de bloc” creat cu AI, îţi ...

Descoperirea misterioasă de sub Antarctica. Curg teoriile conspiraţiei ...

Pentru a facilita înşelegerea obligaţiilor ce le revin fermierilor în zonele vulnerabile la nitraţi, s-a elaborat un program de acţiune, ce a fost însuşit la sfârşitul anului 2010, de Ministerul Mediului şi Pădurilor, si Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

Programul de acţiune pentru zonele vulnerabile la nitraţi din surse agricole a fost elaborat pe baza rezultatelor proiectului ‘Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi’. Prin urmare, ghidurile pentru autorităţile locale si fermierii incluse în anexele Programului de acţiune se bazează pe rezultatele proiectului legate de instalaţiile individuale şi colective de depozitare a gunoiului şi a planurilor de management a nutrienţilor la nivelul fermei şi a unităşilor administrative. Programul de acţiune este în prezent în faza de implementare la nivel local şi va fi utilizat pentru Raportul de şară privind Directiva Nitraşi în anul 2012.