Poziția Ministerului Mediului vine ca urmare a întâlnirii pe care oficiali ai MMAP și Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) au avut-o cu reprezentanții industriilor implicate, pe tema recuperării de pe piață a deșeurilor rezultate din ambalaje.

„Riscul declanșării procedurii de infringement în domeniul deșeurilor de ambalaje a fost evidențiat de controalele fiscale derulate de Administrația Fondului pentru Mediu la Organizațiile de Transfer de Responsabilitate (OTR) angajate de agenții economici pentru recuperarea deșeurilor de pe piață. Controalele desfășurate în 2015 au identificat o serie de nereguli în acest sistem, dintre care cea mai gravă se referă la raportarea de către OTR a unor cantități fictive de deșeuri care, în realitate, nu au fost niciodată colectate sau reciclate. Ca atare, AFM a aplicat penalități fiscale pentru șase din cele zece OTR-uri din România, în valoare de aproximativ 19 milioane de euro. Dincolo de ceea ce a dispus AFM, cazul a fost trimis mai departe și Parchetului General, pentru verificare și stabilirea măsurilor, conform legii”, a declarat Corina Lupu, secretar de stat în MMAP pentru domeniul Mediu.

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Calendar ortodox 25 aprilie 2024. Sfântul Cuvios Vasile de la ...

Praful saharian a acoperit România. Imagini cu maşini acoperite ...

De altfel, potrivit comunicării oficiale a Parchetului General, potențialul prejudiciu al acestor activități depășește 54 de milioane de euro.

Conform sursei citate, la întâlnirea de joi, producătorii au solicitat autorității amnistie fiscală, suspendarea termenului pentru depunerea declarațiilor anuale și diminuarea penalității de 2 lei/kg, prevăzută de lege, în cazul neîndeplinirii țintelor de reciclare.

„Intenția Ministerului Mediului nu este aceea de a aplica penalități pentru fiecare kilogram de deșeu nereciclat. Intenția noastră este una foarte simplă: să impulsionăm un sistem funcțional de management al deșeurilor de ambalaje care să nu plaseze România în nefericita situație a unui infringement pe această temă. Dacă țintele de reciclare nu sunt atinse de producători, există riscul iminent de a primi penalități europene de până la 200.000 de euro pe zi. Prin urmare, amnistia fiscală nu este o soluție, aceasta nu ar face decât să întrețină o piață neagră a deșeurilor, descoperită în urma controalelor AFM. În același timp, o astfel de măsură ar amâna atingerea țintelor și, implicit, ar genera un infringement care s-ar răsfrânge asupra populației. În plus, această măsură nu ar afecta eventuale penalități care ar putea fi impuse la plată, deoarece legislația nu poate fi aplicată retroactiv”, a precizat oficialul din Ministerul Mediului.

În privința celorlalte solicitări ale producătorilor, Corina Lupu a spus că acestea vor fi evaluate după 25 ianuarie 2016, dată la care producătorii trebuie să depună la AFM declarațiile privind cantitățile colectate în anul 2015.

„Abia atunci vom avea o estimare corectă a cantităților reciclate, putem să știm în ce măsură țintele de reciclare au fost atinse și cât de afectați vor fi și vom putea ști care este impactul real în piață. Ministerul Mediului dorește să contribuie la susținerea acestor industrii, dar și la crearea unui sistem funcțional, durabil și conform cu legea. Trebuie să ținem cont că măsurile UE în acest domeniu se vor înăspri odată cu adoptarea pachetului economie circulară, care va impune o recuperare a deșeurilor de 90% până în 2030”, a adăugat Lupu.

În privința semnalelor producătorilor privind scumpirea prețurilor la produsele alimentare, reprezentantul MMAP a afirmat că „această atitudine este nejustificată, mai ales că până în acest moment nu au fost stabilite penalități pentru niciunul dintre producători’.

„Pe de altă parte, în cazul neatingerii țintelor, este la fel de anormal să transferi către cetățeni dobânzile și penalitățile de întârziere datorate nerespectării legii, care, în astfel de situații, permite inclusiv măsura de eșalonare a plății. Mai mult decât atât, considerăm că acest cost ar fi trebuit ajustat de la bun început, din momentul în care legea a intrat în efect, în urmă cu aproximativ 10 ani”, a afirmat secretarul de stat.

De asemenea, în privința reducerii penalității de 2 lei/kg, MMAP consideră că acest lucru nu este de dorit, întrucât aceasta reprezintă „un instrument pentru stimularea reciclării și descurajarea depozitării la groapă’.

„Argumentul prezentat de producători care se referă la faptul că alte state au costuri mai mici, este irelevant, deoarece în acele state cultura reciclării funcționează, acestea depășindu-și cu mult țintele propuse. Pentru stimularea managementului sustenabil al deșeurilor și pentru a crește rata de recuperare/conservare a resurselor naturale primare, MMAP are în vedere deblocarea sistemului de trasabilitate al deșeurilor, dar și instrumente precum ‘plătești pentru cât arunci’, sisteme îmbunătățite de depozit-returnare, în special pentru deșeurile din sticlă, precum și susținerea industriei de reciclare”, se notează în comunicatul ministerului de resort.

Tot joi, Federația Națională PRO AGRO, participantă la întâlnirea de la Ministerului Mediului, a anunțat că va sesiza instituțiile europene abilitate dacă Guvernul nu va găsi o soluție juridică prin care să fie evitată intrarea în colaps a anumitor sectoare din industria agroalimentară românească din cauza triplării taxelor de mediu în sistemul de reciclare a ambalajelor începând cu 25 ianuarie 2016.

La rândul ei, Federația Romalimenta consideră că este necesară o Ordonanță de Urgență care să reglementeze abrogarea plății contribuției pentru lunile noiembrie — decembrie 2015 în cazul operatorilor alimentari care au avut contracte valide cu operatorii de transfer de responsabilitate și regândirea cuantumului contribuției pe baza unor criterii financiare și obiective, astfel încât să devină rezonabilă, echitabilă și nediscriminatorie.

Conform legii, orice agent economic care pune pe piață produse ambalate este obligat să recupereze deșeurile de ambalaje rezultate în urma consumului. Legea este valabilă pentru orice țară a Uniunii Europene, nu doar în România. Pentru asumarea acestei responsabilități, agenții economici se pot organiza în cadrul unor structuri asociative de tip organizație de transfer de responsabilitate sau își pot recupera deșeurile puse pe piață prin resurse proprii.

Dacă agenții economici nu-și îndeplinesc țintele asumate, aceștia sunt obligați legal să contribuie la Fondul de Mediu cu 2 lei/kilogram pentru cantitățile de ambalaje nereciclate. Această contribuție este necesară pentru: a descuraja depozitarea deșeurilor la groapă, a optimiza activitatea de reciclare a agenților economici, dar și pentru a finanța prin AFM proiecte de colectare selectivă a deșeurilor, proiecte care le vin în sprijin.

Legislația privind obligațiile de reciclare este în vigoare în România de mai bine de 10 ani. În tot acest timp, au fost înființate și autorizate zece Organizații de Transfer de Responsabilitate (OTR).