Ministerul Muncii a publicat proiectul noii legi a salarizării, după discuțiile de la Cotroceni. Sunt schimbări radicale: sporuri dublate, reguli noi pentru salarii și creșteri eșalonate până în 2031. Partidele se reunesc marți pentru decizia finală

Documentul noii legi a salarizării urmează să fie analizat de partide și de sindicate în următoarele zile, iar o nouă reuniune este programată marți, când liderii politici vor decide dacă își asumă proiectul pentru a fi trimis în Parlament.

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a dat publicității, vineri după-amiază, proiectul legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice, împreună cu anexele care conțin noile grile de salarizare pentru fiecare familie ocupațională.

Principalele prevederi ale proiectului sunt:

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

noua lege intră în vigoare la 1 decembrie 2026;

Alte articole

Alexandru Nazare, reacție după avertismentul Moody’s. Este vizată legea salarizării: „Ajunge direct în evaluarea riscului de țară”

Reproșuri și tensiuni în sindicate, după demolarea Legii salarizării. ”Să te lupți pentru a respinge o creștere la peste 94% dintre angajați reprezintă un mare eveniment în istoria sindicalismului românesc”

pentru luna decembrie 2026 și pentru anul 2027, valoarea de referință este stabilită la 4.100 de lei, aceasta fiind baza de calcul pentru salariile din sistemul public;

începând cu 2028, valoarea de referință va putea fi majorată anual, însă ritmul creșterilor va depinde de respectarea obiectivului de reducere a cheltuielilor salariale din sectorul public ca pondere în PIB;

Vezi si Legea salarizării 2026. Ministrul Muncii: ”Nu va exista nicio persoană care să primească mai puţin venitul salarial net decât o face astăzi”

în sănătate, gărzile de urgență efectuate în afara programului normal de lucru vor fi plătite cu tariful orar aferent salariului de bază, iar cele efectuate în zilele de repaus săptămânal și de sărbătoare legală vor fi remunerate cu un tarif cu 20% mai mare decât tariful orar al salariului de bază; tot în sănătate, gărzile de monitorizare vor fi plătite la 75% din tariful gărzilor de urgență, iar medicii chemați de acasă pentru urgențe vor primi 40% din tariful orar al salariului de bază pentru perioada în care asigură garda la domiciliu;

în învățământ, profesorii care predau simultan la mai multe clase vor beneficia de sporuri cuprinse între 5% și 15% din salariul de bază, iar personalul didactic din localități izolate și din învățământul special va putea primi sporuri de până la 15%;

în administrația publică, personalul contractual va putea primi un spor de 5% pentru condiții grele de muncă și de până la 15% pentru activitatea desfășurată în zone izolate;

pentru personalul din instituțiile finanțate integral din venituri proprii sunt prevăzute sporuri de până la 20% pentru activități privind siguranța navigației, siguranța feroviară, rutieră și aeronautică, precum și posibilitatea acordării unui spor de performanță de până la 20% din salariul de bază;

în sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, sunt introduși coeficienți suplimentari pentru personalul care desfășoară activități cu grad ridicat de risc, unele majorări putând ajunge până la 70%, în funcție de misiunile îndeplinite.

Citește și Dragoș Anastasiu se întoarce! Raport necosmetizat despre România după 20 de ani în UE. ”Am crescut pe factori care se apropie de epuizare”

„Avem un guvern interimar, care a jucat mai degrabă un rol de secretariat în aceste discuţii. Ministerul Muncii va publica pe site, cât de curând, acest proiect. Astăzi, la Cotroceni, reprezentanţii partidelor s-au întâlnit, le-au fost prezentate discuţiile din ultimele două luni. A fost o dezbatere tehnică despre ce este în acest proiect, urmând ca partidele să aibă câteva zile în care să analizeze ceea ce văd acolo, să poarte alte discuţii cu sindicatele, cu familiile ocupaţionale. Ne vom reuni din nou, cel mai probabil la începutul săptămânii viitoare, marţi, cu reprezentanţii partidelor, dar în prezenţa liderilor politici, pentru a încerca să tragem o concluzie, sau pentru a încerca partidele să tragă o concluzie, dacă reuşesc să îşi asume un proiect pe care să îl depună la Parlament şi să fie adoptat, astfel încât România să îndeplinească jalonul din PNRR”, a spus Radu Burnete.

Mai multe detalii AICI.