Ministerul Muncii anunţă că unele meserii vor dispărea din România. Au apărut, în schimb, meseriile aburitor de plută, defectolog, discotecar, aglomeratorist

Unele meserii vor dispărea, dar noi nu vedem în asta o tragedie, pentru că prin evoluţia tehnologică munca noastră se va uşura şi va fi mai bine plătită, a declarat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, Cristian Vasilcoiu, secretar de stat în Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS).

„Încercăm să introducem anul acesta împreună cu partenerii sociali, cu confederaţiile sindicale şi patronale, şi un sistem francez de reformare profesională, de introducere a unor vouchere electronice pe care angajaţii să le primească şi care să poată dobândi noi competenţe în baza lor, în nişte domenii-cheie. De regulă, vorbim de digitalizare, energie verde, limbă străină. domenii de genul acesta. Este atât o preocupare naţională, cât şi o preocupare europeană. Evident că unele meserii vor dispărea, dar noi nu vedem în asta o tragedie. Prin evoluţia tehnologică vedem faptul că munca noastră se va uşura şi că va fi o muncă mai bine plătită. De exemplu, aşa cum acum o sută de ani existau nişte coşari care frecau hornul de la sobă sau existau nişte cetăţeni care îţi făceau pantofii, astăzi nu mai există”, a afirmat oficialul MMSS.

Noi profesii pe piața muncii: Numerolog, tehnician printare 3D și consilier de cuplu. Au dispărut pâslitorii, scămoşetorii, teleptiştii şi operatorii de maşini puitoare

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Anumite meserii care astăzi există nu vor mai exista”

În viziunea lui Vasilcoiu, odată cu evoluţia tehnologică, oamenii se pot califica pentru a se adapta la noile tendinţe. „Probabil, în viitorul foarte apropiat, la cum se manifestă lucrurile, anumite meserii care astăzi există nu vor mai exista. În schimb, acei oameni se vor putea califica pentru a face o muncă mai uşoară şi mai bine plătită. Mă uit, spre exemplu, până şi în fabricile care produc de la trotinete electrice la automobile electrice, nu mai găseşti mecanicul plin de ulei şi unsoare, ci găseşti un angajat cu o tabletă care dictează unui robot ce piesă să monteze. Adică nu mai e nici pe departe ce eram noi obişnuiţi la Dacia 1300 şi poate nici nu e nevoie de reparat ceva, ci e nevoie de resoftat ceva la acel autovehicul şi astfel că munca acelui om nu mai este una care să se desfăşoare într-un mediu neprielnic. Nu mai este una care să presupună foarte mult efort, este una mult mai uşoară şi implicit, mai bine plătită”, a subliniat Vasilcoiu.

Alte articole

Cele mai bine plătite meserii pentru care nu ai nevoie de facultate

Speranțe pentru seniori. Cu cât ar putea crește pensiile de la 1 ianuarie 2027

Potrivit sursei citate, prin operaţionalizarea proiectului „Reconect” vor fi interconectate bazele de date cu absolvenţii din învăţământul universitar şi preuniversitar cu cele ale Agenţiei Naţionale de Ocupare şi Formare Profesională.

„La noi, la stat, se întâmpla chestiunea aceea cu cererile pentru parola online se depun scris la etajul doi. Asta încercăm să schimbăm de câţiva ani, având la dispoziţie şi fonduri europene din fostul exerciţiu financiar, din PNRR, dar şi din viitorul exerciţiu financiar. Să interconectăm între ele bazele de date ale diverselor instituţii din ţara asta, astfel încât să ne putem face o imagine mult mai amplă asupra a cum trebuie să ne adaptăm pe această în continuă schimbare de pe piaţa de educaţie şi de forţă de muncă. Aş aminti aici că, la finalul anului 2023, împreună cu Ministerul Educaţiei am reuşit să operaţionalizăm proiectul „ReConnect”, proiect care presupune interconectarea bazelor de date de absolvenţi de învăţământ atât universitar, cât şi preuniversitar, cu bazele de date ale Agenţiei Naţionale de Ocupare şi Formare Profesională, astfel încât să vedem, dintre absolvenţii unui an, câţi îşi găsesc de lucru, în ce domenii. Vedem ce alte locuri de muncă se caută pe piaţa forţei de muncă şi pentru care nu există ofertă educaţională, să adaptăm oferta educaţională, dar şi oferta de ocupare, formare şi reformare profesională de „skilling up-skilling”, astfel încât să încercăm să ne adaptăm la aceste continue schimbări de pe piaţa forţei de muncă”, a spus Vasilcoiu.

Ministerul Muncii a publicat normele de aplicare pentru noua Lege a Pensiilor. Cu cât se va majora stagiul minim de cotizare şi cum se acordă punctele în plus
Politicile publice, programele şcolare şi universitare, dar şi strategiile companiilor pentru a pregăti tinerii din România ca să fie competitivi într-o economie bazată pe tehnologii şi resurse noi sunt analizate, marţi, în cadrul unei noi ediţii a Conferinţelor CursDeGuvernare (CDG), intitulată „Fabrica de creiere: Formarea competenţelor pentru industriile cu valoare adăugată mare – de la şcoală, la universitate, la sistemul de formare continuă”.

Aburitor de plută, defectolog, discotecar, aglomeratorist, meserii cuprinse în nomenclator. Cu ce se ocupă aceste persoane

Şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Dâmboviţa, Marius Lixandru, a prezentat recent câteva dintre cele mai amuzante şi inedite meserii cuprinse în nomenclator, între care cele de aburitor de plută, defectolog, discotecar, aglomeratorist.

„Subliniem de la bun început că, mai ales ca instituţie de control, dar şi uman, nu putem decât să-i respectăm pe toţi angajaţii care desfăşoară activitate în baza unor contracte legale de muncă şi că-i încurajăm să-şi poarte cu mândrie statutul… începând cu aburitorii de plută şi încheind cu discotecarii”, se arată într-un comunicat de presă transmis, la final de 2023, de ITM Dâmboviţa şi semnat de inspectorul-şef Marius Lixandru.

El afirmă că, în nomenclatorul meseriilor, profesia de aburitor de plută este prima pe listă. „Dacă auzind asta vă imaginaţi un muncitor care suflă aer cald peste dopul de vin, ei bine, aflaţi că sunteţi destul de departe de adevăr. Un «aburitor plută» este un operator la instalaţiile de prelucrare a lemnului şi fabricarea hârtiei”, explică şeful ITM Dâmboviţa.

El menţionează şi meseria de „defectolog” – un specialist cu ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice care are cunoştinţe de înalt nivel în ştiinţe fizice, biologice, sociale şi umane.

Potrivit sursei citate, în Clasificarea Ocupaţiilor din România există şi alte meserii cel puţin la fel de interesante, mai ales că denumirea lor nu reflectă sub nicio formă domeniul de activitate.

Lixandru arată că, de exemplu, „fazanierul” este cel care se ocupă cu creşterea şi îngrijirea bovinelor, porcinelor, caprinelor, cabalinelor şi altor specii, a păsărilor de curte, albinelor, viermilor de mătase etc.

„«Discotecarul» este, cu totul neaşteptat şi departe de zona disco, un funcţionar dintr-o bibliotecă sau arhivă, care are în sarcină să ţină registre de preţuri de achiziţie, să ţină evidenţa restituirii cărţilor, să claseze şi să arhiveze documente. Iar dacă vă gândeaţi că «aglomeratorist» înseamnă să înghesui jumătate de casă în geamantanul pregătit pentru vacanţă, ori să fii responsabil pentru ambuteiaje în trafic, aflaţi că această denumire o deţine angajatul care supraveghează diferite instalaţii şi agregate fixe, linii de montare şi producţie”, adaugă el.

Şeful ITM Dâmboviţa menţionează că în România există şi o ocupaţie care presupune „întreţinerea şi repararea navelor spaţiale”, cu codul CAEN 3316, care permite desfăşurarea de activităţi de reparare şi întreţinere a aeronavelor şi a motoarelor pentru aeronave. O altă meserie înrudită, cel puţin lingvistic, este transportul spaţial de mărfuri şi persoane, care presupune lansarea sateliţilor şi a navelor spaţiale şi transportul spaţial de mărfuri şi pasageri.

„În România sunt legale şi serviciile de spiritism, astfel că cei care simt că au astfel de abilităţi pot face o afacere, ca şi cei care se simt inspiraţi de creşterea lamelor şi a cămilelor”, mai arată el, potrivit News.ro.