Ministerul Muncii: Curţile de apel din ţară aplică eronat Legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale (MMJS) atrage atenţia, din nou, curţilor de apel din ţară că interpretează şi aplică în mod eronat dispoziţiile Legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, se arată într-un comunicat al ministerului.

MMJS a fost sesizat de Federaţia Projust că doar patru dintre cele 15 curţi de apel din ţară, printre care cea din Bucureşti şi cea din Bacău, aplică în mod corect Legea Salarizării, ceea ce duce la diferenţe însemnate de salarii în cadrul aceleiaşi categorii profesionale.

„Reamintim că, începând cu luna ianuarie 2018, salariul de bază/indemnizaţia de încadrare pentru personalul din familia ocupaţională «Justiţie» sunt determinate prin majorarea salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare avute în luna decembrie 2017 cu 25%, în temeiul dispoziţiilor art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru. Totodată, cuantumul brut al sporurilor avute în luna decembrie 2017 se majorează cu 25%, rezultând cuantumul sporurilor pentru luna ianuarie 2018”, arată Ministerul Muncii.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Conform sursei citate, în situaţia în care salariile de bază/indemnizaţiile de încadrare majorate cu 25% vor fi mai mari decât cele prevăzute de lege în anexa nr. V, nivelul salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare va fi stabilit la nivelul prevăzut de lege pentru anul 2022, care cuprinde gradaţiile aferente tranşelor de vechime în muncă şi, după caz, majorările salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare prevăzute în conţinutul legii, potrivit prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru.

Alte articole

Ministrul Muncii, vești bune pentru tinerii aflați la primul loc de muncă. Pot primi până la 27.000 de lei în plus la salariu

Tragedia feroviară din Spania. Fostă ministră a Muncii, printre cele 69 de persoane decedate

În situaţia în care salariile de bază sunt stabilite la nivelul anului 2022, cuantumul sporurilor va fi determinat astfel: sporul pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică de până la 25% se va calcula la salariul de bază din 2022; sporul pentru păstrarea confidenţialităţii de până la 5% se va calcula la salariul de bază din 2022; sporul pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase va fi determinat prin aplicarea procentului de până la 15% asupra salariului de bază din anul 2022, şi nu prin menţinerea cuantumului sporului pentru condiţii de muncă din luna decembrie 2017, majorat cu 25%. Acesta va putea fi acordat după aprobarea, în baza art. 23, a hotărârii de Guvern de aprobare a Regulamentului pentru condiţii de muncă pentru familia ocupaţională Justiţie.

Ministerul Muncii precizează că această modalitate de stabilire a salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare şi a sporurilor începând cu luna ianuarie a fost agreată cu reprezentanţii Curţii de Conturi a României.

Totodată, MMJS a fost sesizat de către Federaţia Projust că instanţele nu îşi prevăd în proiectul de buget sumele necesare salarizării personalului care avansează în post, astfel că există situaţii în care angajaţi care au promovat sunt remuneraţi tot aferent vechilor funcţii ocupate.

„Reamintim că este obligaţia ordonatorilor de credit de a prevedea în proiectul de buget un procent de 0,5% cu destinaţia achitării salariilor angajaţilor care avansează pe post”, arată sursa citată.

De asemenea, Ministerul Muncii atrage atenţia asupra prevederilor articolului 20, alineatele 6) şi 7) din Legea 207/2018 privind organizarea judiciară, recent promovată, care intră în contradicţie cu prevederile Legii 153/2007 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, care prevede, la articolul 1, alineatele 1) şi 4): „Prezenta lege are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului (…). Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt şi rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute în prezenta lege”. Astfel, promovarea de prevederi în legătură cu salarizarea specialiştilor IT din cadrul instanţelor şi parchetelor, aparatului Consiliului Superior al Magistraturii, al Inspecţiei Judiciare şi al Ministerului Justiţiei contravine prevederilor Legii 153/2017.