Miniştrii de Interne ai UE discută soarta spaţiului Schengen. Grecia, ameninţată cu excluderea

Miniştrii de interne ai statelor UE ar putea discuta, la Amsterdam, despre posibilitatea de a extinde până la doi ani restabilirea controalelor la frontierele situate în interiorul spațiului de liberă circulație Schengen, potrivit unor surse politice citate de Agerpres. Perioada maximă a acestor restabiliri este în mod normal de șase luni.

Austria, care face parte împreună cu Germania, Suedia și Danemarca dintre țările care au reintrodus controale la frontiere din cauza afluxului de migranți, a susținut ideea unei „excluderi provizorii” a Greciei din spațiul Schengen.

„Pseudosoluții ca excluderea statelor din spațiul Schengen nu fac să avanseze soluționarea problemei cu nimic, ele nu reduc fluxul migranților și divizează Europa„, a reacționat în fața presei ministrul german al afacerilor externe, Frank Walter Steinmeier.

Nu este pentru prima oară când o astfel de amenințare este proferată, ilustrând exasperarea unore state în fața incapacității Greciei de a frâna fluxul migranților sosiți pe teritoriul său din Turcia și îndreptându-se apoi spre nordul Europei.

CITEŞTE ŞI: Germania şi alte state europene cer extinderea controalelor în spaţiul Schengen

Excluderea unui stat din zona Schengen este imposibilă din punct de vedere juridic, subliniase deja în decembrie ministrul luxemburghez al imigrației, Jean Asselborn, a cărui țară asigura pe atunci președinția turnantă a Consiliului Europei.

Miniștrii de interne urmează să dezbată, de asemenea, propunerea Comisiei de creare a unui corp european al pazei de coastă și de grăniceri pentru a prelua controlul asupra frontierelor exterioare ale UE.

În principiu, ideea Executivului european suscită puține opoziții frontale. Dar chiar printre țările favorabile ei, dorința Comisiei de a putea face să intervină acest nou corp într-o țară care nu dorește aceasta este considerată ca nerealistă.

Miniștrii de interne ai ţărilor UE dezbat, la Amsterdam, combaterea terorismului și criza migratorie

La întâlnirea informală de la Amsterdam se va lansa Centrul european al contraterorismului în cadrul Europol, oficiul european al poliției.

Acesta va fi „o structură permanentă, decisă la nivel politic, care stabilește pentru prima oară în Europa un centru operațional specializat care abordează pe tot continentul problemele teroriste sensibile”, a declarat directorul Europol, Rob Wainwright.

Această platformă urmează să răspundă uneia dintre principalele lacune ale luptei antiteroriste la nivel european: schimbul de informații între state care nu se făcea cu suficientă încredere pentru a asigura colaborarea în domeniul sensibil al serviciilor de informații.

Terorismul va ocupa o parte a discuțiilor miniștrilor luni, cu dezbateri asupra dosarului ‘combatanților străini’ și lupta împotriva traficanților de arme.

„Vom pune o presiune considerabilă asupra instituțiilor și statelor membre ale UE„, a avertizat ministrul francez de interne Bernard Cazeneuve, în cadrul unei emisiuni la canalul France 5.

Este vorba în special „să ieșim din reuniune cu un proiect de calendar’, cu voința ‘de a lua primele măsuri concrete la sfârșitul primului trimestru al anului 2016”, a adăugat Cazeneuve.

Miniștrii de interne, reuniți pentru prima oară sub egida președinției olandeze a Consiliului Europei, urmează să abordeze luni și criza migratorie care continuă să divizeze UE.

După miniștrii de Interne, va fi rândul miniștrilor Justiției celor 28 de țări să se reunească, marți, la Amsterdam pentru a dezbate în special lupta împotriva criminalității informatice. Ei vor evoca de asemenea crearea unei baze de date pentru a avea acces la informațiile despre antecedentele juridice ale cetățenilor neeuropeni, propusă de Comisia Europeană în cadrul luptei împotriva terorismului.