Dacă UE va permite organismele modificate genetic, România va adopta o poziție similară

„Este o dezbatere foarte largă pe această temă şi România va sta în cadrul legal comunitar. Dacă se aprobă la nivel european şi legislaţia va fi permisivă şi România va avea aceeaşi poziţie”, a spus ministrul Agriculturii răspunzând la o întrebare referitoare la culturile de OMG.

În prezent, singurele organisme modificate autorizate pentru cultivare în UE sunt porumbul MON810, rezistent la atacul viermelui sfredelitor al porumbului (produs de Monsanto), şi cartoful Amflora cu conţinut sporit de amidon, produs de BASF.

Cartoful Amflora nu se cultivă în România, existând soiuri convenţionale care produc o cantitate sporită de amidon. Dacă ajunge în consum, în mod accidental poate crea rezistenţă la antibiotice.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În România, porumbul modificat genetic MON810 a fost acceptat odată cu aderarea ţării la UE, în 2007. În 2008 a fost cultivat pe o suprafaţă de 7.146 ha, iar în ultimii doi ani suprafaţa cultivată a scăzut la sub 1.000 de hectare. Principalul motiv al dezinteresului faţă de porumbul MON810 este că dăunătorul pentru care acest OMG a fost creat ‘apare doar sporadic în România’, de unde şi inutilitatea cultivării sale.

Alte articole

Noi reguli pentru vânzarea cărnii de porc în supermarketuri. Ministrul Agriculturii: ”Mi-a luat câteva minute până am deslușit etichetele”

EXCLUSIV Noi scumpiri după Paște. Ministrul Agriculturii: „Riscul major este să avem penurie de produse pe rafturile magazinelor din România”

Mari fermieri precum Culiţă Tărâţă (Insula Mare a Brăilei) şi Cătălin Corbea (Giurgiu) au declarat public că au renunţat să mai cultive porumb modificat genetic pentru că ‘nu a dat randament bun’ şi că sunt create prea multe probleme de sănătate şi de mediu.

De asemenea, tentativa de cultivare în judeţul Iasi din 2007 s-a soldat cu pierderi de 100% la MON810 din cauza secetei, în timp ce porumbul obişnuit (convenţional) a dat totuşi o producţie de aproape o tonă la hectar.

Recente studii ştiinţifice, întreprinse în laboratoarele de biologie ale universităţilor Rouen şi Caen, în colaborare cu CRIIGEN din Franţa, au pus în evidenţă efecte negative, urmare a consumului de porumb modificat genetic (OMG). Între cele trei tipuri de porumb modificat genetic studiate se află şi porumbul MON810, cultivat în România.

Cercetătorii francezi au publicat în International Journal of Biological Sciences rezultate care arată efectele toxice ale consumului de porumb modificat genetic asupra organelor vitale pentru detoxifierea organismului – rinichii şi ficatul, precum şi asupra inimii, glandelor suprarenale, splinei.

„Pe lângă problemele de performanţă scăzută şi efecte negative asupra mediului şi sănătăţii umane, MON810 şi, în general, OMG-urile nu sunt dorite de consumatori. Rezultatele sondajului de opinie la nivel naţional pe care l-am comandat arată că vasta majoritate a românilor nu doresc să aibă astfel de deşeuri genetice în farfuriile lor. Românii vor produse sigure provenite de la soiuri de plante autohtone, aclimatizate şi performante şi nu din seminţele corporaţiilor americane pentru care noul ministru, domnul Fuia, a lucrat vreme de mai mulţi an”‘, a declarat, joi, pentru AGERPRES, Gabriel Păun, preşedintele organizaţiei ecologiste Agent Green.

Porumbul MON810 este un organism modificat genetic (OMG), produs şi brevetat de către corporaţia agro-chimică Monsanto, comercializat în România sub marca YieldGuard. Cultivarea acestui OMG este interzisă în Franţa, Germania, Austria, Ungaria, Luxemburg, Bulgaria şi Grecia. Alte 15 state din UE, deşi nu l-au interzis, au decis să nu-l cultive.

Primele OMG au fost introduse în mediu în anii ’90, pentru a fi folosite în agricultură la obţinerea de recolte mai mari. Până în prezent, OMG-urile nu au oferit fermierilor rezultatele promise. În schimb, există studii care ridică semne de întrebare cu privire la siguranţa oamenilor şi mediului, dovedit fiind că afectează solul, specii de insecte nevizate, viaţa acvatică şi conduc la creşterea rezistenţei dăunătorilor la pesticide.

La reuniunea din data de 2 martie 2009, miniştrii Mediului din Uniunea Europeană au propus să li se permită statelor membre să li se recunoască dreptul de a decide singure dacă doresc să cultive organisme modificate genetic.