Ministrul Alexandru Rogobete anunță că medicii vor putea trata pacienții de la distanță: „Decizia medicală trebuie să fie sigură, fundamentată și protejată profesional”

Ministrul Alexandru Rogobete subliniază că nu toate specialitățile medicale și nu toate situațiile clinice pot fi gestionate la distanță în condiții de siguranță, de aceea detaliile vor fi reglementate prin acte subsecvente.

„Astăzi punem în transparenţă publică ordonanţa care pune telemedicina într-un cadru legal funcţional, clar şi coerent, urmând ca aplicarea ei să fie detaliată prin acte normative subsecvente”, anunţă, miercuri seară, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete.

Potrivit ministrului, telemedicina este un instrument util pentru sistemul de sănătate, dar nu poate fi o soluție universală.

„Nu toate specialităţile medicale şi nu toate situaţiile clinice pot fi gestionate la distanţă în condiţii de siguranţă. Tocmai de aceea a fost necesar un cadru legal care să ţină cont de realitatea din sistem, de specificul fiecărui act medical şi de responsabilitatea deciziei clinice”, a explicat ministrul.

Alte articole

Mai multe spitale din Bucureşti sunt în continuare fără căldură. Ministrul Sănătăţii: Este absolut necesar ca în acest an să investim pentru a avea propria centrală termică

Ministrul Sănătății exclude tăierea salariilor medicilor cu 10%. Între timp, Radu Miruță anunță discuții în coaliție pe această temă

Rogobete a menționat că prin această ordonanță se definesc clar ce tipuri de servicii pot fi furnizate la distanță, în ce condiții și în ce situații consultația medicală față în față rămâne obligatorie.

„Sunt reglementări necesare inclusiv pentru domenii precum teleradiologia, teleconsultaţia, telexpertiza sau telemonitorizarea, acolo unde decizia medicală trebuie să fie sigură, fundamentată şi protejată profesional.

Clarificarea cadrului legal înseamnă aplicare unitară la nivel naţional, predictibilitate pentru furnizorii de servicii medicale, reducerea riscurilor juridice şi profesionale şi, în acelaşi timp, un acces mai bun al pacienţilor la servicii medicale, în condiţii de siguranţă şi responsabilitate”, a mai scris ministrul pe Facebook.

Citește și: 20 de decese la persoane confirmate gripă, raportate în săptămâna 12-18 ianuarie. Numărul cazurilor de infecţii respiratorii este în creștere

Alexandru Rogobete își dorește introducerea stagiaturii

Ministrul a declarat, într-un interviu pentru Medika TV, că a pornit primele discuții cu universitățile și cu anumiți profesioniști pentru introducerea stagiaturii pentru absolvenții de Medicină. Acesta cosnideră conceptul necesar, având în vedere că doar 35 – 40% din absolvenți intră în rezidențiat, în timp ce restul, chiar dacă au făcut șase ani de medicină, nu pot intra în sistem.

„Este un proiect pe care mi-l doresc (stagatura – n.r.), este un proiect pe care am început să-l discut cu universităţile, am început să discut cu anumiţi profesionişti în sănătate, sigur că e încă la în stadiul incipient. Lucrurile nu sunt foarte complicate şi practic noi suntem în următoarea situaţie de absolvenţi.

E un lucru rău, da, e o realitate şi introducem undeva la 35 – 40% din absolvenţi în rezidenţiat. Restul, deşi au diploma de licenţă de medic-doctor, aşa scrie pe diploma unui licenţiat la medicină generală, scrie medic-doctor, cu toate astea el nu poate intra în sistem sub nicio formă, sub nicio formulă. Or, mie nu mi se pare corect, în primul rând, faţă de el, care a învăţat şase ani de zile”, a declarat Alexandru Rogobete.

Ministru a precizat că acești absolvenți ar putea face un masterat.

„Nu mi se pare corect nici faţă de sistem. Totuşi, noi am investit şase ani de zile ca el să finalizeze această universitate şi cu toate astea noi nu-l introducem în câmpul muncii (…) Acesti absolvenţi pot efectua un masterat de pregătire profesională, un masterat profesional.

Există astfel de masterate pe care să le gestioneze universităţile, de 2 ani sau de 3 ani de zile, aşa numita, cum se cunoştea în trecut, stagiatură, în care el să fie trecut prin mai multe specialităţi, unii UPU, nu ştiu, mai multe ramuri medicale diferite. După ce finalizează acest masterat, el poate primi o diplomă de masterat care îi dă titulatura de medic generalist. Masteratul îi poate oferi această titulatură de medic generalist”, a spus Rogobete.

Ministrul Alexandru Rogobete precizează că vor trebui stabilite clar care sunt atribuțiile, ce poate să facă și ce nu poate să facă.

„Apoi poate fi introdus în atestatele de pregătire profesională pe care universităţile le au deja şi poate fi nişat. Medic generalist cu competenţă în laborator, medic generalist cu competenţă în medicină de urgenţă, medic generalist cu competenţiă în ambulanţă şi aşa mai departe. Şi el îşi va păstra titlulatura de medic generalist, nu va fi niciodată medic specialist.

Dacă vrea să fie medic specialist este obligatoriu să treacă prin rezidenţiat. Deci va fi o nouă categorie de medic generalist cu competenţă în ceva nişat. Eu cred că este o resursă umană absolut necesară pentru sistemul de sănătate din România. Este o practică care se întâmplă şi în alte ţări din Europa şi eu cred că va fi bine primită de ambele părţi”, a subliniat ministrul.

Citește și: Mai multe spitale din Bucureşti sunt în continuare fără căldură. Ministrul Sănătăţii: Este absolut necesar ca în acest an să investim pentru a avea propria centrală termică

Ministrul Sănătății, despre legea malpraxisului

Ministrul Sănătății a declarat că România are nevoie de o lege a malpraxisului, nu de „o cârpeală”, ci de o lege care să asigure demnitatea personalului medical.

„Eu am avut un mandat în care s-au întâmplat lucruri, o serie de reforme, investiţii şi aşa mai departe, dar şi un mandat greu, în care sistemul de sănătate s-a lovit de realitatea lui, care poate până acum nu a fost spusă atât de ferm şi de clar. De la explozii, la focare de infecţii nozocomiale, la spitale fără apă, la spitale fără căldură. Şi lista poate continua.

Am trecut prin tot felul de situaţii neplăcute şi dificile pentru sistemul de sănătate şi am ajuns la concluzia următoare: este evident că România are nevoie, cât mai repede, de o lege corectă, primul rând, o lege cerebrală, o lege raţională a malpraxisului. Este evident acest lucru”, a declarat Alexandru Rogobete.

Rogobete a precizat că a solicitat asistență Băncii Mondiale pentru întocmirea unei noi legi a malpraxisului.

„Acesta este motivul pentru care am solicitat informal şi o voi face şi oficial, sigur, printr-un proces care nu este complicat, am solicitat asistenţă tehnică de la Banca Mondială pentru realizarea legii malpraxisului în România. Nu vreau ca legea malpraxisului să fie o nouă cârpeală, nu vreau nici să inventăm apa caldă. Vreau să vină instituţia Băncii Mondiale cu departamentul lor de sănătate care are expertiză în aşa ceva şi să ne ofere asistenţă tehnică utilizând experienţele din alte ţări, utilizând modelele de bună practică din alte ţăruri şi să demarăm procesul de realizare a legii malpraxisului în România”, a explicat Rogobete.

Întrebat cum ar trebui să arate legea malpraxisului, ministrul Sănătății a precizat că legea ar trebui să asigure demnitatea personalului medical și a pacienților.

„Ar trebui să asigure demnitatea personalului medical, ar trebui să asugure demnitaea şi siguranţa pacienţilor. În primul şi în primul rând. Apoi, sigur, toate tehnicalităţile despre care nu vreau să intru în detalii acum. Dar eu vreau ca acest proces să înceapă cât mai repede şi sunt convins că Banca Mondială ne va oferi sprijinul necesar prin programul instituţional de asistenţă tehnică, astfel încât să putem elabora acest proiect cât mai repede de posibil.

De ce am preferat Banca Mondiale şi nu am făcut un grup tehnic de lucru ca de obicei, cum am fărut până acum? Pentru că vreau expertiză internaţională şi vreau să evităm procesul acesta pe care îl cunoaşteţi, prin care de multe ori inventăm apa caldă. S-a încercat de multe ori elaborarea acestei legi. Nu a funcţionat niciodată pe plan local. Este evident că avem nevoie de sprijin internaţional prin asistenţă tehnică pentru a o realiza şi o vom face aşa”, a declarat Alexandru Rogobete.