Ministrul Apărării, despre relaţia cu Rusia: Nu discutăm în acest moment de ameninţări directe la adresa României

„Aş vrea să folosim termenul ‘provocări’, nicidecum ‘ameninţări’, din partea Rusiei, pentru că nu vorbim în acest moment de ameninţări care să afecteze securitatea României, ci vorbim de provocări cum ne-a obişnuit Rusia în ultima perioadă. Am spus şi astăzi în cadrul conferinţei la care am fost invitat de către senatorul James Inhofe şi mai mulţi senatori că noi ne confruntăm la regiunea Mării Negre cu o serie de provocări la care putem să răspundem doar conlucrând îndeaproape cu aliaţii noştri, în special întărind relaţia transatlantică cu Statele Unite ale Americii”, a declarat Gabriel Leş, la Antena 3, potrivit Agerpres.

Potrivit acestuia, România nu va răspunde individual la „provocările” din partea Rusiei, ci trebuie „să ne păstrăm calmul şi liniştea”.

„Nu categoric, pentru că suntem parte a unei alianţe transatlantice iar noi vom răspunde în comun la aceste provocări pe care Rusia le face. Noi trebuie să ne păstrăm calmul şi liniştea, pentru că nu discutăm în acest moment de ameninţări directe la adresa României. (…) Sunt aspecte care ţin de modul de lucru al Rusiei nu numai la noi în ţară. Vorbim de zona de Balcani, de tot flancul estic, de ţările baltice şi aşa mai departe. Sunt aspecte pe care noi ar trebui să le luăm mult mai în serios şi să vedem cum reuşim noi să ne apărăm în interiorul nostru, al ţării”, a mai spus Leş.

Ministerul de Externe al Rusiei a transmis luni într-un comunicat difuzat de agenţia de presă oficială TASS că Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) este direct responsabilă de subminarea Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), întrucât a acceptat instalarea elementelor sistemului de apărare antirachetă al SUA în unele state europene membre ale Alianţei.

Alte articole

Reacţia Republicii Moldova după ameninţările Rusiei: „Nu există pericole directe la adresa securităţii militare a statului”

Klaus Iohannis: „Sunt extrem de îngrijorătoare semnalele privind încercări ale Federaţiei Ruse de a interveni ilegitim în democraţia din Republica Moldova”

Potrivit diplomaţiei ruse, colapsul INF „va avea consecinţe grave şi pe termen lung pentru întreaga arhitectură europeană de securitate, despre care Alianţa susţine că este extrem de preocupată, inclusiv pentru aliaţii SUA din Europa”.

Ministrul de externe adjunct al Rusiei, Serghei Riabkov, a declarat săptămâna trecută într-un interviu pentru postul de televiziune public Rossia-24 că posibilitatea desfăşurării a 24 de rachete americane de croazieră Tomahawk în România este reală la ora actuală, transmite TASS.

„Noi nu putem să închidem ochii la faptul că, potenţial, în cel mai rău scenariu, 24 de rachete de croazieră Tomahawk cu încărcătură nucleară ar putea să apară pe uscat. Nu ştiu când vor fi ele fabricate de americani, dar deja există posibilitatea desfăşurării lor în România”, a susţinut Riabkov.

El a subliniat că Moscova nu poate ignora o astfel de ameninţare şi ia măsuri pentru a-şi asigura securitatea în legătură cu planurile SUA de a renunţa la Tratatul INF, adăugând că armata rusă va dispune în curând de noi arme, precum noul dispozitiv strategic hipersonic Avangard sau noua racheta hipersonică Kinjal, instrumente menite să neutralizeze o potenţială ameninţare din partea SUA sau din orice altă direcţie.