Ministrul Apărării din România, despre recrutări: „Tinerii de 18-35 de ani vin voluntar la încorporare”

Ministrul Apărării, Radu Miruţă, anunţă că anul acesta este pentru prima oară, după desfiinţarea stagiului militar obligatoriu, când vor fi tineri care vin în Armată de bună voie şi nu fortaţi. El a explicat că pentru armata voluntară ar putea fi între 1000 şi 3000 de poziţii, în funcţie de câţi bani vor fi alocaţi de către Ministerul Finanţelor.

”Ne uităm pe o ţeavă aşa şi vedem că nu mai curge nimic pe ea, pentru că de la capătul celălalt al ţevii, din 2007, n-a mai intrat nimic. Deci noi acum am avut o perioadă în care s-a parcurs, cine intrase pe ţeavă, au trecut ani de zile, a traversat ţeava şi acum ne uităm, mai vine ceva? Nu mai vine, pentru că dincolo n-a mai curs nimic. Este o lege care a intrat în vigoare în acest an, cu armată voluntară. Cred că a fost o idee foarte bună şi felicitări cui s-a gândit la ea. Sunt doritori. Anul ăsta este pentru prima oară când vom avea din nou o armată, tineri care vin în armată, dar nu forţaţi, ci voluntar”, a afirmat Radu Miruţă.

Angajări în armată! Radu Miruță anunță schimbări majore în sistemul de recrutare

Alte articole

Ministrul Apărării, Radu Miruță, anunț privind angajările în armată. Se fac alocări pentru 2.000 de voluntari

Ministrul Apărării a declanșat verificări la toate unitățile militare din România! Alertă după ce un dezvoltator imobiliar a construit un bloc care afectează traiectoria radarului de la Cârcea cu complicitatea armatei: „Să se oprească acum ca să nu-i oprească DNA!”

El a precizat că tinerii între 18 şi 35 de ani care doresc să facă armata voluntar vor avea parte de o pregătre militară timp de patru luni.

”Avem un program de patru luni care e semnificativ mai mult decât deloc, pentru care oamenii tineri între 18 şi 35 de ani au o pregătire intensivă, stau în unitatea militară, mănâncă în unitatea militară, fac pregătire în unitate militară şi la final primesc… E suma 27.000 de lei brut, probabil pe la 15.000 de lei net. Pentru cele patru luni de cazarmă, de pregătire militară. După aceea ai opţiunea să rămâi în sistem. Avem grad mare de neocupare. Deci dacă vrei să rămâi în sistem, în funcţie de studii, rămâi soldat gradat, poţi să intri la o pregătire de maiştri” , a mai transmis ministrul Apărării,

Radu Miruţă a subliniat că armata s-a modernizat mult în ultimii ani.

”Eu cred că pentru unii este atractiv, pentru că este un serviciu sigur. Este o armată care s-a modernizat mult faţă de ce îmi povesteşte mie tatăl meu pe vremea când făceau ei armata. Pentru unii este şi o pasiune de a purta haina militară. Eu cred că asta e frumuseţea democraţiei, să găsim instrumente care să-i convingă pe unii că pentru ei este avantajos să rămâi acolo. Nu ştiu cât de multă lume o să vrea să se încadreze. Din discuţiile pe care eu le am, cred că o să fie concurenţă. Încercăm să scoatem anul acesta între 1.000 şi 3.000 de astfel de poziţii pentru armata voluntară, în funcţie de câţi bani o să primesc şi de la Ministerul de Finanţe şi ne adaptăm în funcţie de…. E cererea suficient de mare sau nu e, e suma asta suficient atractivă sau nu e. E pentru prima oră după 19 ani când reluăm o astfel de activitate”, a mai declarat Radu Miruţă.

Ministrul Apărării: Nu se taie norma de hrană pentru militari / S-a pus această problemă / Ideea nu a venit de la Bolojan / I-am arătat premierului date din minister şi a acceptat aceste argumente

Ministrul Apărării: Nu se taie norma de hrană pentru militari / S-a pus această problemă / Ideea nu a venit de la Bolojan / I-am arătat premierului date din minister şi a acceptat aceste argumente

Ministrul Apărării, Radu Miruţă, dă asigurări că nu se taie norma de hrană pentru militari, dar a recunoscut că s-a pus această problemă şi începuseră să se facă scenarii despre cum se poate implementa. El a precizat că această idee nu a venit de la premierul Ilie Bolojan şi că i-a arătat acestuia date din minister, iar premierul a acceptat argumentele pentru care norma de hrană nu trebuie tăiată.

Ministrul Apărării anunţă recrutarea tinerilor cu vârste între 18 şi 35 de ani în armată

Radu Miruţă a fost întrebat, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic, de la Prima TV, dacă se taie norma de hrană pentru militari.

”Nu se taie norma de hrană. Nu s-a tăiat norma de hrană. S-a pus această problemă foarte vehement, să se taie norma de hrană, şi uitaţi că e un avantaj că e un ministru civil, politic, care a pus piciorul în prag şi care a avut argumente”, a afirmat Radu Miruţă.

El a precizat că această idee nu a venit de la premierul Ilie Bolojan. ”Nu o să vă spun dintr-o discuţie cu şapte, opt oameni cine a venit să facă asta, că nu e genul meu să scot din conversaţii private. Dar pot să vă spun că nu a venit domnul Bolojan. Mi-ar fi foarte uşor să spun asta. Nu a venit domnul Bolojan cu ideea asta. A luat act de ea, că i s-a arătat şi începuseră să pornim scenarii despre cum să se implementeze asta. Am luat date din minister, în mintea mea au avut sens complet, m-am dus la domnul Bolojan cu aceste date şi domnul Bolojan a înţeles aceste date şi a acceptat aceste argumente”, a explicat ministrul Apărării.

El a precizat că Ilie Bolojan acceptă şi părerile altora dacă acestea sunt argumentate.

”Acuzaţiile unora că domnul Bolojan nu vrea să accepte păreri, din experienţa mea de vicepremier de câteva luni şi de ministru al Economiei înainte, nu este una adevărată. Poate că n-au alţii suficient de multe argumente şi spun ”Vreau că vreau eu şi atât, că îmi cere nu ştiu cine”. Ai puterea să argumentezi asta. Ai argumente puternice, domnul Bolojan, dacă avea o altă idee, nu spune nu, îţi ascultă argumentele“, a precizat ministrul Apărării.

El a amintit că norma de hrană este de 34 de lei pe zi şi poate ajunge până la 40 de lei pentru un scafandru, de exemplu. Radu Miruţă a afirmat că şi banii de cazare primiţi de subofiţeri care vin în Bucureşti sunt puţini, aproximativ 500 de lei.

”Probabil că şi salariile ar trebui dublate, probabil că si pensiile ar trebui de vreo trei ori mai mari, probabil că şi suma de bani pe care o primesc, sunt subofiţeri care primesc în Bucureşti în jur de 500 de lei pentru cazare. N-ai unde să stai de banii ăştia, dar realitatea e că factorul politic şi-a bătut joc de bani publici în ultimii ani şi România a ajuns atât să poată. De asta este un guvern care încearcă să reducă din cheltuieli, pentru ca România să-şi atingă din nou potenţialul, să poată cât trebuie să poată. Pentru că poate”, a subliniat Radu Miruţă.

El a adăugat că România nu este o ţară săracă, doar că în ultimii ani guvernanţii şi-au bătut joc de modul în care s-au cheltuit banii.

Radu Miruţă: România are obligaţia să facă tot ce ţine de ea pentru a se apăra până la un anumit nivel, în funcţie de ameninţări / Sunt ameninţări pe care le gestionează 100% singură

Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a afirmat că România are obligaţia să facă tot ce depinde ea pentru a se apăra până la un anumit nivel, în funcţie de ameninţări. El a precizat că sunt ameninţări pe care România le gestionează singură 100%, iar în cazul ameninţărilor pe care o ţară nu le poate gestiona singură interveni apărarea comună a NATO.

Radu Miruţă a fost întrebat, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, dacă România se poate apăra fără ajutorul SUA.

”România are obligaţie să facă tot ce poate, tot ce ţine de ea. pentru a se apăra până la un anumit nivel, în funcţie de ameninţări. Sunt ameninţari pe care România şi le gestionează 100% singură. România este parte din NATO. Gândirea per ansamblu este ca pentru un nivel major de ameninţare pe care o ţară singură nu îl poate gestiona, să aibă o apărare în comun. Dar nu e doar cazul României, ăsta e cazul tuturor ţărilor membre NATO”, a declarat Radu Miruţă.

El a explicat că România capătă atenţia la nivel internaţional pe măsură ce dovedeşte că îşi creşte capacitatea de apărare.

”Nu are sens ca fiecare ţară să investească în capacităţi de apărare foarte scumpe care acoperă o suprafaţă mai mare decât ţara lor. Şi ideea este să se gândească o strategie. E strategia NATO, care pentru anumite tipuri de ameninţări, răspunsul este unul comun al NATO. România însă capătă o atenţie la nivel internaţional pe măsură ce dovedeşte că creşte cheltuielile şi că îşi creşte capacitatea de apărare. Eu am văzut cum se schimbă problema şi la nivel NATO atunci când spui, nu-ţi cer să-ţi disloci tu, nu ştiu ce, echipament de apărare antiaeriană, decât după ce eu îţi demonstrez ţie că am dat şi o comandă de două. Şi eu spun, uite, le-am comandat, dar până-mi vin ajută-mă două săptămâni, două luni”, a subliniat ministrul Apărării.

El a precizat că pentru Apărare a cerut 2,7% din PIB

”România este astăzi în situaţia în care are anul trecut 2,2% din PIB cheltuit pentru apărare, are anul ăsta cerut 2,7% din PIB, e scrisoarea pe care am semnat-o către Ministerul de Finanţe, are 21 de programe de înzestare care n-au existat în ultimii 20 de ani. Şi partenerii ceilalţi zic, dom’le, o ţară ca România, care a început să aibă abordarea asta, care dă drumul la a construi producţie în interiorul României pentru apărare, când vine să-mi ceară, înseamnă că îmi cere ceva ce ea nu mai poate face. Şi ăsta e parteneriat strategic. Ăsta înseamna să fii partener. Nu să stau la televizor cu popcorn şi să zic că eu nu vreau să dau niciun leu, vino tu şi apără-mă pe mine. Nu. Eu spun că am dat tot ce am putut eu, dacă am nevoie de mai multe îţi cer punctual”, a mai declarat Radu Miruţă.