„Problema spitalelor afectate în mod sistemic de răspândirea infecțiilor cu COVID-19 în rândul personalului medical este una gravă, de maximă urgență și care cere măsuri ferme, radicale și imediate.

Am răspuns, de aceea, cu maximă promptitudine, solicitării ministrului sănătății, de a contribui cu personal medical militar și nu numai, la rezolvarea situației foarte grave de la Spitalul din Suceava.

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

Țara din Europa care îți dă bani ca să finalizezi studiile! ...

Avarie majoră la CET București Vest și CET Grozăvești. Mii ...

Vreau să fie foarte clar: acest spital nu a fost MILITARIZAT, nu a trecut în subordinea MApN, nu a fost transformat într-o cazarmă, iar personalului medical de acolo nu i s-a cerut să transforme în soldați care să execute fără crâcnire ordinele”, a scris Nicolae Ciucă pe Facebook.

Citeşte şi: BILANŢ CORONAVIRUS ROMÂNIA. Peste 5.200 de persoane infectate cu COVID-19 la 9 aprilie

Ministrul compară situaţia dezastroasă de la Suceava ca cea a unei nave surprinsă de o furtună.

„Situația de la Spitalul din Suceava poate fi văzută ca aceea a unei nave surprinsă de o furtună catastrofală. Nava s-a lovit de stânci și a început să ia apă, se află în derivă, fără motoare, fără cârmă, fără căpitan, iar la posturi cu mai puțin de 10% dintre marinari. Peste toate acestea, la bordul navei se manifestă mocnit și un incendiu. Pentru cine crede că exagerez, poate să vadă aici mărturia unui medic militar aflat la fața locului.

Într-o situație ca aceasta, nu este timp pentru alte discuții decât acelea despre măsurile urgente care se pot lua: aducerea la bord a unui căpitan și a unei echipe care să poată ține nava pe linia de plutire și să o scoată din furtună. Pentru asta, căpitanul chemat trebuie să ia măsuri urgente pentru stingerea focului și evacuarea apei, să aducă de pe alte nave o parte din echipaj și să-l recupereze pe cel rămas la bord, să repună în funcțiune sistemele esențiale ale navei și să ducă nava în siguranță, departe de pericol.

Despre asta este vorba la Suceava. Acolo este o luptă contra cronometru pentru salvarea de vieți”, a mai scris Ciucă.

Ministrul scrie că cei doi medici militari care și-au asumat – temporar- conducerea spitalului, împreună cu alți doi ofițeri care întregesc echipa de comandă, „au misiunea de a readuce spitalul în zona de siguranță. Un spital care avea mai puțin de 10% din personalul medical apt de muncă”.

„Trebuie să știți că una dintre primele măsuri pe care le-au luat managerii numiți la Suceava a fost aceea de a aduce în acest spital 20 de cadre medicale militare (10 medici și 10 asistenți medicali), care s-au oferit voluntar de la Spitalul Militar din Cluj și care au asigurat reluarea activității în secțiile esențiale ale spitalului. În paralel, Spitalul Militar din Iași a preluat tratarea cazurilor non-COVID pe care spitalul din Suceava nu le mai poate trata.

Redresarea Spitalului Județean Suceava este esențială pentru lichidarea focarului de infecție din oraș și din apropierea sa. Totodată, spitalul trebuie repus în funcțiune nu doar pentru pacienții cu Covid-19 ci şi pentru a asigura tratamente de specialitate pentru întreg județul”, a punctat ministrul. 

Ministrul Apărării Naţionale mai scrie că „importantă este acum nu scoaterea navei din exemplul nostru din furtună și mai puțin aspectele secundare” şi că cel mai grav lucru ar fi ca acest caz să fie „politizat”.