Ministrul de Externe al Finlandei, Pekka Haavisto, vorbeşte despre pericolul extinderii războiului în Europa: „Este o nouă realitate”

„Cred că este o nouă realitate. Cred în mod real că arhitectura europeană de securitate a fost afectată. Este o nouă situaţie, există un nou tip de Cortină de Fier între Rusia şi celelalte ţări. Şi sigur că provine de la agresiunea rusă împotriva vecinului ei Ucraina. Invazia rusă a modificat atmosfera în materie de securitate”, a declarat Pekka Haavisto într-un interviu acordat postului de televiziune CNN.

Întrebat dacă se teme că există riscul extinderii războiului din Ucraina în Europa, ministrul finlandez de Externe a răspuns: „Sigur că aceasta este o posibilitate. De aceea este foarte important să susţinem Ucraina în acest moment”, potrivit Mediafax.

Finlanda şi Suedia au decis să renunţe la statutul de neutralitate şi să solicite integrarea în Alianţa Nord-Atlantică de teama riscurilor generate de Rusia. NATO a invitat cele două ţări să devină membre. Protocoalele de aderare vor fi semnate marţi, după care vor trebui ratificate de parlamentele statelor membre NATO.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat joi că Finlanda şi Suedia trebuie să-şi respecte promisiunile referitoare la extrădări făcute în timpul convorbirilor, în caz contrar protocolul lor de aderare la NATO nu va fi trimis pentru ratificare în parlamentul turc.

Alte articole

Livrarea de arme din SUA către unele ţări membre NATO şi Ucraina a fost suspendată. Ce ţări sunt afectate şi când ar putea fi reluate livrările

Ionuț Moșteanu, reacție nervoasă când a fost întrebat despre un posibil atac asupra României: „Despre ce fel de atac vorbim? Rusia abia mișcă frontul din Ucraina”

Drept consecinţă a invadării Ucrainei de către Moscova, Finlanda, vecinul Rusiei, s-a grăbit să ceară aderarea la NATO pentru a-şi spori securitatea, alături de Suedia, cele două ţări renunţând la decenii de nealiniere militară.

Citeşte şi: Putin, ameninţare ciudată pentru Occident: „Presiunea politică occidentală accelerează integrarea Rusiei cu Belarus”

Turcia s-a opus însă iniţial aderării lor la NATO din cauza unui presupus sprijin pentru militanţi kurzi şi alte persoane pe care le consideră teroriste, precum şi a unui embargo privind vânzarea armelor şi a unor cereri de extrădare refuzate pentru kurzi care se află în cele două ţări.

„Am convenit să avem un text semnat şi toate lucrurile cu care am fost de acord se află în text”, a spus Haavisto în cadrul unei conferinţe de presă de la Helsinki.

„Nu am discutat la Madrid despre indivizi anume sau despre liste” cu Turcia, a spus el, potrivit Agerpres.

După patru ore de discuţii de la Madrid de marţi, Turcia, Finlanda şi Suedia au semnat un memorandum comun privind măsuri de securitate în schimbul ridicării veto-ului Turciei privind aderarea lor la NATO.

Memorandumul semnat nu prevede nume de persoane care ar urma să fie extrădate, notează Reuters.

Finlanda şi Suedia au afirmat de atunci că vor continua să urmeze legislaţia locală şi internaţională în extrădările solicitate şi că acest proces va depinde de informaţiile pe care le primesc de la Turcia.

Citeşte şi: Guvernul lui Boris Johnson, zguduit de încă un scandal sexual. Un important membru al Executivului a demisionat, acuzat că a pipăit bărbaţi într-un club de noapte