Bugetarii aflați bine-mersi în posturi-cheie din misiunile diplomatice vor fi analizați pe criterii de meritocrație și profesionalism. Promite asta ministrul de Externe, Oana Țoiu.
În același context, ministrul de Externe a subliniat că ”fiecare caz în parte” trebuie analizat ”cu răbdare și un pic de distanță”.
”Trebuie să ne uităm la presiunea justificată a cetățenilor care cer reformă, cer transparență și ca unele sisteme, create în 35 de ani, să fie reparate pe baze de meritocrație și profesionalism.
În același timp, trebuie să ne uităm și cu răbdare și nuanțat la fiecare situație. De exemplu, și domnul Hurezeanu a fost jurnalist și, înainte de a fi ministru, a fost ambasador, și unul chiar bun. Sunt cazuri în care oamenii au făcut o carieră în afara diplomației și au fost invitați în echipe care reprezintă România. Și nu în puține cazuri.
E nevoie să ne uităm în fiecare caz în parte cu răbdare și un pic de distanță, astfel încât să rămână totuși posibilitatea de a invita profesioniști în serviciul public și diplomație, dar și să reușim să reașezăm regulile din cadrul ministerului pe bază de merit”, a spus Oana Țoiu, într-un interviu pentru hotnews.
Întrebată de ce se ajunge să fie nevoie de aceste detașări, ministrul de Externe a răspuns:
”Ministerul Afacerilor Externe are alocat doar 0,08% din PIB. Este o alocare mică pentru obiectivele strategice pe care le are România. De exemplu, în relație cu alte țări în interiorul Uniunii Europene sau în cadrul parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii. De asemenea, noi avem și un istoric, deloc de neglijat, în relația cu spațiul arab, o zonă foarte importantă și unde UE are nevoie ca mai multe state membre să fie active în regiune.
Pe termen mediu și lung trebuie modificat acest procent. E nevoie de resurse mai multe, dar ca să putem să facem asta trebuie să începem cu reformele și cu economiile, chiar dacă ele nu sunt nici plăcute tuturor, nici ușoare.
Fiecare decizie poate deranjează, iar câteodată oamenii care sunt deranjați sunt și bine organizați”, a spus Țoiu.
Solicitată să explice despre oamenii ”deranjați care sunt și bine organizați”, ministrul de Externe s-a referit la cazuri în care a rechemat în țară persoane ”care nu au performat”.
”Sunt câteva decizii pe care le-am luat deja de rechemare în România a anumitor persoane care nu au performat în rolurile respective. Și nu este părerea mea subiectivă, existau deja, în momentul în care am ajuns în minister, mai multe petiții și sesizări. Eu am ținut cont de acestea, dar, după cum ați observat, asta a generat o reacție publică destul de puternică.
Pe de altă parte, este clar că nu putem să ne facem în acest moment dificil pentru România rolul de reformatori, fără ca acest lucru să deranjeze. Dacă ne propunem să fim doar apreciați, doar aplaudați, cred că nu este posibil”, a spus demnitarul.
Una dintre deciziile de rechemare a vizat-o, în iunie, pe fiica fostului deputat Radu Cristescu, detașată la New York, ca agent consular. Cristescu a considerat rechemarea în țară drept răzbunarea Oanei Țoiu după ce el a avut un conflict cu aceasta într-o emisiune TV.
Pe de altă parte, ca reacție la atacurile rasiste contra românilor din orașul nord-irlandez Ballymena, ministrul de Externe a spus, în același interviu, că va merge acolo până la sfârșitul anului, ”pentru a ne asigura că, pe viitor, va exista întotdeauna respect pentru cetățenii români”.
Oana Țoiu a vorbit și despre lefurile din ministerul pe care îl conduce precizând că salariul net pentru un angajat cu vechime de 15 ani este 6.300 de lei și că nici ”veniturile personalului diplomatic din ambasade nu sunt extraordinar de mari, comparativ cu diplomații altor state”.