Ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru: Peste 40% dintre elevii din România nu înţeleg textul citit

Mircea Dumitru a declarat, luni, la UBB Cluj-Napoca, la o dezbatere pe tema analfabetismului funcţional, că este nevoie de o şcoală care să fie mult mai eficientă şi care să formeze aceste competenţe la nivelul înţelegerii unui text.

„Trebuie să luăm măsuri concrete pentru că fenomenul analfabetismului funcţional a luat o amploare îngrijorătoare. Faptul este că mai mult de 40% dintre elevii din România nu înţeleg un text pe care îl citesc la prima vedere, au dificultăţi să facă operaţii aritmetice elementare, au dificutăţi la nivelul unor competenţe de bază. Este nevoie de o şcoală care să fie mult mai eficientă şi care să formeze aceste competenţe la nivelul înţelegerii unui text. O strategie de reducere a analfabetismul funcţional trebuie să constituie o prioritate, după care se va face un calcul privind bugetul care trebuie alocat”, a spus Dumitru, potrivit Mediafax.

Potrivit acestuia, de-a lungul anilor, anumite momente au fost ratate, astfel încât deciziile care ar fi putut să ducă la adoptarea unor strategii şi planuri nu au fost luate la timpul potrivit.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Dar există timp pentru a reface şi îmi păstrez optimismul în legătură cu refacerea acestei situaţii”, a spus ministrul Educaţiei.

Alte articole

Fondul clasei în anul școlar 2026 – 2027. Este legal să li se ceară bani părinților?

Transport gratuit cu trenul pentru elevi în anul școlar 2026 – 2027. Ce acte sunt necesare și ce se schimbă de la 1 octombrie

Mircea Dumitru: De multe ori, genul de clădire în care funcţionează şcoala este de sfârşit de secol al XIX-lea

Potrivit unor date statistice la nivel naţional, circa 42 la sută dintre tinerii din România, cu vârsta de 15 ani, conform testelor PISA, se pot încadra în fenomenul de analfabetism funcţional, ceea ce înseamnă că abilităţile lor de citit, scris, matematică şi ştiinţe nu sunt suficiente pentru a le permite să funcţioneze normal într-o societate modernă. De asemenea, tinerii care se încadrează în acest fenomen nu vor putea accede decât la locuri de muncă care cer un nivel minim de educaţie.

Consilierul prezidenţial Ligia Deca a declarat, la rândul său, că este nevoie de o strategie de reducere a analfabetismului funcţional care să cuprindă nu numai accesul la educaţie, ci şi valoarea adăugată pe care educaţia o aduce.

„Ar trebui să vedem rezultatele testelor aplicate, la clasele a II-a, a IV-a, a VI-a, testele PISA, evaluarea naţională şi Bacalaureatul pentru ca, identificând punctele sensibile, să putem interveni unde este nevoie. Nu este suficient ca ei să memoreze şi să reproducă, ci să îşi formeze competenţe şi abilităţi. Există o corelaţie între analfabetismul funcţional şi diferiţi alţi factori, cum ar fi dezvoltarea socio-economică, gradul de educaţie al părinţilor, modul în care se face formarea continuă a profesorilor”, a explicat aceasta.

În acelaşi context, Dumitru a anunţat că va propune în Guvern o ordonanţă de urgenţă prin care universităţile vor trebui să accepte dubla specializare, astfel încât se va forma o forţă de muncă calificată pentru învăţământul gimnazial.

„Propunem în viitorul apropiat în Guvern unele modificări tehnice, nu politice, la Legea Educaţiei. Am constatat că una dintre problemele pe care le avem acum, şi care se va acutiza în viitor, va fi lipsa profesorilor, pe motiv că de foarte mulţi ani am mers pe formula de monospecializare la licenţă. În universităţile româneşti, regula era ca la licenţă să ai dublă specializare, matematică şi fizică, biologie şi chimie, pentru a avea la nivel de gimanaziu o forţă de muncă calificată pentru asigurarea normei didactice. Una dintre măsuri pe care o propunem în OUG este acceptarea pentru universităţi a dublelor specializări la nivelul licenţei. Cred că acestea vor răspunde nevoilor din sistem şi vom putea vorbi despre posibilitatea de a avea profesori mai bine formaţi în aceste discipline ştiinţifice complementare”, a spus Dumitru.

Media europeană a analfabetismului funcţional este de 20%, ţinta fiind reducerea la 15% până în 2020. România ocupă ultimul loc din UE la acest capitol, iar la nivelul Europei extinse, se găseşte pe penultimul loc, fiind urmată doar de Albania.