Sorin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei, a explicat că a fost ridicat pragul pentru obţinerea bursei de merit de la 8,50 la 9,50, în pofida criticilor că decizia a fost aplicată în timpul anului şcolar.

„Pentru orice elev din lume e greu să se încadreze în categoria de top. E normal. Trebuie stimulată competiţia. Pentru cei care nu reuşesc să ia acea medie există celelalte categorii de burse. Nu sunt doar burse de merit.

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

România, campioană mondială la robotică. Elevii din Focșani ...

BACK TO ORIGINS! – Incursiune în istoria Egiptului antic, ...

Dacă la un număr de 7-8 discipline iei note foarte uşor de 9 şi 10, iar la disciplina la care dai examenul de Bacalaureat iei doar aprope de 6 sau 7, ai luat deja 8,50. Te încadrează la burse de merit, chiar dacă tu la disciplinele la care dai examen ai luat note de 5,6 sau 7, ceea ce iarăşi nu este în regulă.

Lucrurile ăstea vor fi reglate la nivelul noului proiect al legii Educaţiei Naţionale care va fi realizat după dezbaterile din România Educată. Avem soluţii foarte simple”, a declarat ministrul Educaţiei, la Digi24.

Citeşte şi: CERTIFICATUL VERDE, blocat de Iohannis. Politicienii au început să se revolte: Nu e treaba lui!

Ministrul Educaţiei: „În orice clasă sunt, primii 10% să fie consideraţi de top, indiferent de medie”

„E important să încadrezi într-un procent de 10% elevii care sunt consideraţi de merit. În orice clasă sunt, primii 10% să fie consideraţi de top, indiferent de medie.

Sunt licee la care notele se iau foarte greu şi sunt alte şcoli şi licee la care notele se iau mai uşor. O notă de 10 luată la o şcoală din Ciorogârla s-ar putea să fie mai puţin relevantă decât o notă de 7 luată la Sfântul Sava.

Atunci dacă iei în considerare primii 10% dintre elevii din fiecare clasă, pentru că se raportează la nivelul acelei clase, înseamnă că dai burse de merit la 10%. Asta a fost o solicitare. În momentul de faţă, nu primesc 10% burse de merit, chiar aşa cu plafonul de 9,50, primesc 25%.

Plafonul de 9,50 e la fel de arbitrar. 9,50 a fost corelat cu procentul de 25%. Am considerat şi susţin asta că 25% dintre elevi să fie încadraţi la nivel de top pentru burse de merit este arhisuficient. Oricum este prea mult.

25% şi aşa este prea mult! Au fost cereri de a ridica plafonul la 9,80”, a explicat Sorin Cîmpeanu, potrivit sursei citate.

Ministrul Educaţiei: „În orice sistem de educaţie care nu îşi fură căciula, sunt maximum maximorum 10% elevi de top”

Sorin Cîmpeanu a dat de înţeles că „în orice sistem de educaţie care nu îşi fură căciula, sunt maximum maximorum 10%. Restul sunt elevi din alte categorii”.

Întrebat de ce a schimbat regulile privind acordarea burselor în timpul anului şcolar, ministrul Educaţiei a motivat decizie prin faptul că era nevoie să fie mărit cuantumul burselor elevilor.

„Am avut nevoie şi am decis să mărim cuantumul burselor. Dacă în 2020 erau burse de 6-8 pe lună, ruşinoase, în anul 2021 a fost implementat un cuantum minim de 100 de lei, indiferent de tipul de bursă.

În anul 2022 am vrut să mărim cuantumul acestor burse. Am vrut să renunţăm la principiul comunist – daţi mai puţin să ajungă la toată lumea. Nu e un principiu bun.

Am făcut bursa de performanţă 500 de lei pe lună. Bursa de merit 200 de lei pe lună. Bursa de studiu 150 de lei pe lună. Bursa socială şi cea profesionată la 200 de lei pe lună. Bursa bani de liceu 250 de lei pe lună. Avem pentru prima dată un cuantum rezonabil al acestor burse”, a spus ministrul Educaţiei.

Bursele elevilor ar putea creşte şi mai mult. Sorin Cîmpeanu: „Vor fi motivante pentru a stimula competiţia, pentru a învăţa”

„Doresc să măresc şi mai mult bursele de 500 de lei. Să fie poate 1.000 de lei pentru că în acest fel vor fi motivante pentru a stimula competiţia, pentru a învăţa.

În acelaşi timp, am cuplat cu condiţia de avea maximum 10 absenţe pe semestru nemotivate, pentru a stimula participarea la şcoală”, a conchis el.

Citeşte şi: Sorin Cîmpeanu, noi explicaţii despre schimbarea criteriilor de acordare a burselor. „Este ilogic să considerăm că peste 50% dintre elevii României sunt de top. Printre aceştia s-au numărat şi analfabeţi funcţional”