„E clar că există, cel puțin așa arată modelarea noastră, există loc pentru industria nucleară și pentru reactoarele 3 și 4, mai în toate scenariile. Sigur, datorită și unor condiții particulare, pentru că noi deja am investit în aceste reactoare o sumă apreciabilă de bani, peste un miliard de euro cel puțin. Există deja infrastructură pentru care s-au plătit bani. Există o rațiune pentru care în mod particular acest proiect are sens. Are sens din punctul de vedere al decarbonizării„, a susținut Grigorescu.

Potrivit acestuia, România are și experiența necesară pentru derularea acestui proiect.

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Posibile concedieri la TAROM. Veștile nu sunt deloc bune. Sorin ...

Rezervările pentru minivacanța de Paști îi supără pe hotelieri. ...

„Este una dintre resurse din a cărei exploatare ne întărim siguranța energetică, pentru că avem un ciclu nuclear integrat, chiar dacă nu complet, cu o tehnologie nord-americană. Suntem singurii din regiune care avem această tehnologie și această abilitate de a fi în continuare independenți din acest punct de vedere„, a continuat ministrul.

Totodată, cărbunele va rămâne și el o resursă importantă a mixului energetic românesc. „Cu siguranță cărbunele va rămâne important, trebuie să ne fie clar acest lucru. Nu pentru că eu am dezvoltat, poate, în acești ani, o legătură particulară cu acest sector, este adevărat, însă eu cred în cărbune ca fiind unul dintre cei mai rezilienți combustibili”, a susținut Grigorescu.

Potrivit ministrului, chiar dacă în 10-15 ani cărbunele își va redimensiona ponderea, acest lucru nu înseamnă dispariția companiilor care produc energie din această resursă.

„Ar trebui să ne gândim și să plănuim o transformare. Acești producători de energie nu trebuie priviți legat exclusiv de o resursă, ci pur și simplu o infrastructură industrială care are potențialul de a se transforma„, a mai spus el.

În prezent, cărbunele asigură circa 30% din producția națională de electricitate din România, prin intermediul complexurilor energetice Oltenia și Hunedoara.

În ceea ce privește resursa nucleară, aceasta asigură aproximativ 20% din energia electrică generată la nivel național, prin intermediul reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă. România negociază în prezent cu compania chineză CGN realizarea reactoarelor 3 și 4.