Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu: „România nu a tipărit bani, dar are 35 la sută din populaţie în risc de sărăcie”

Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a afirmat, la Prima TV, că dacă ar putea exista o baghetă magică în care inflaţia să fie rezolvată din pix, ar fi făcut acest lucru deja, menţionând că aşa ceva nu se poate face. El a mai declarat România are 35 la sută din populaţie în risc de sărăcie, dar are şi veşti bune pentru anul viitor.

10 dec. 2022, 17:18
Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu: „România nu a tipărit bani, dar are 35 la sută din populaţie în risc de sărăcie”

Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu susține că în 2023 nu va fi criză financiară, ci vor exista doar ”presiuni recesioniste”. “Criza financiară nu va fi în 2023. Există presiuni recesioniste. Trebuie să înţelegem că lumea a tot acumulat probleme structurale din 2010. Practic nu şi-a rezolvat criza din 2010 omenirea, a pansat-o. Adică problemele structurale în ceea ce priveşte lanţurile de aprovizionare, în ceea ce priveşte creşterea economică, care a fost una foarte lentă, mai ales pe Europa, disparităţile de dezvoltare, ele nu s-au rezolvat până la apariţia pandemiei, după care a venit pandemia.

Trebuie rezolvată această criză pandemică, criza sanitară, care înseamnă costuri, după care au venit criza referitoare la energie sau a preţurilor la energie. (…) Nu va fi criză financiară, dar presiuni sunt pentru că, pe de o parte, datoriile au crescut, ale statelor, pe de altă parte, cum am spus, masa monetară mondială este foarte, foarte mare şi atunci ai această inflaţie şi trebuie să vii cu măsuri să le spunem aşa, de corectare a masei monetare mondiale, deci o să fie presiuni recesioniste”, a explicat ministrul Finanţelor la Prima TV, potrivit News.ro.

El a mai fost întrebat dacă românii vor trăi mai bine sau mai rău anul viitor. “Eu cred că ceea ce va fi efortul nostru va fi să fie mai bine decât în 2022. Ăsta e un efort, dar provocările vor fi foarte mari. Dacă lucrurile rămân aşa cum s-au stabilizat în acest moment, când vedem totuşi o uşoară plafonare a ROBOR, de altfel, şi scăderea uşoară, pentru că există lichiditate în piaţă şi există stabilitate pe sistemul bancar, am putea să asistăm la menţinerea acestui trend de scădere, dar încă o dată cu paşi foarte mici, pentru că nu am închis puseul inflaţionist. Ele sunt legate. În momentul în care ai închis puseul inflaţionist de atunci poţi să ai aşteptarea foarte clară că şi dobânzile vor începe să aibă acelaşi trend. Până nu închizi puseul inflaţionist, mai poţi să ai sincope sau poţi să ai fluctuaţii pe zona dobânzilor”, a mai transmis ministrul Finanţelor.

Ministrul Finanţelor a fost întrebat, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic, cât va fi inflaţia la finalul anului. “Inflaţia la finalul anului, cea prognozată de Banca Naţională a României, este de 16,3 la sută faţă de anul trecut, în zona aceea şi prognozele pe care şi eu, ca ministru de Finanţe, dar şi noi ca instituţie, le vedem. Va avea câteva elemente de puseu în noiembrie şi decembrie, adică acum, în decembrie se va publica inflaţia pe noiembrie, pentru că vin sărbătorile. De regulă, inflaţia are un puseu uşor la final de an, pentru că este o lună de sărbători. De altfel, are pusee în timpul anului. Există o ciclicitate, dacă vreţi, a inflaţiei dincolo de cauzele sau de factorii externi care apar asupra inflaţiei în timpul sărbătorilor. Pentru că suntem o ţară care avem tradiţii şi e bine să le păstrăm”, a afirmat Adrian Câciu.

Ce se va întâmpla cu subvenţia la carburanţi. Ministrul Finanţelor a făcut anunţul mult aşteptat de şoferi

El a explicat că principala cauză a inflaţiei o reprezintă creşterea preţurilor la energie. “Avem o inflaţie pe care eu o denumesc istorică, care se repetă după aproape 20 de ani în România. În alte ţări se repetă după 70 sau 80 de ani. Cauza principală la această inflaţie este explozia preţurilor la energie. Lipsa de control a modului în care piaţa energiei s-a liberalizat în România. Adică regula liberalizării este că trebuie să ai şi jucători care să participe la acea liberalizare, când nu ai jucători o să ai o situaţie sau poţi să ai situaţii speculative. Pe de altă parte există acest puseu inflaţionist care era prevăzut, eu l-am spus de foarte multe ori, puseul inflaţionist generat de masa monetară care a fost creată cu ocazia pandemiei în toată lumea. Aici este o diferenţă faţă de modul în care banca noastră naţională a acţionat, care a acţionat mult mai prudent”, a declarat Adrian Câciu.

 

El a menţionat că România nu a tipărit bani, dar că excesul de lichiditate din pieţele internaţionale poate provoca o inflaţie monetaristă.

“România nu a tipărit bani, dar excesul de lichiditate din pieţele internaţionale, euro sau dolari provoca şi dacă nu exista această explozie a preţurilor, pe cale de consecinţă, o inflaţie monetaristă. Întotdeauna se întâmplă lucrul acesta se vede şi atunci când, de exemplu, în criza financiară din 2008 – 2010 s-au tipărit bani de către banca centrală americană şi a avut un efect un puseu inflaţionist acest lucru. Evident, costuri şi beneficii. Prin acea infuzie de masă monetară s-a reuşit să se reducă timpul de contracarare a crizei respective. La fel şi la pandemie s-a reuşit să se reducă costurile pandemiei, pentru că costurile pandemiei au fost foarte mari, au fost restricţii, oferta nu s-a putut exprima, de aceea şi inflaţia se manifestă pe costuri, atipic, dacă vreţi, din punctul de vedere economic, în care inflaţia e generată de cerere, adică ai un exces de cerere”, a mai transmis ministrul Finanţelor.

Adrian Câciu a precizat că inflaţia din România este una care s-a manifestat pe costuri.

“Noi avem o inflaţie care s-a manifestat pe costuri, s-au acumulat costuri. Oferta a stat pe loc, a fost plătită să stea pe loc, pentru că au fost restricţii în pandemia asta. Vorbesc de ceea ce înseamnă inflaţia generată sau provenită din cauzele crizei sanitare. Pe de altă parte, şi nu în ultimul rând, sunt foarte multe restructurări de lanţuri de aprovizionare. Tot pandemia ne-a dovedit ce înseamnă dependenţa de China, ne-a dovedit ce înseamnă China să oprească exporturile faţă de Europa, dar şi faţă de întreaga omenire. Şi acel moment trebuia să fie şi trebuie să reprezinte pentru toţi un nou mod de a gândi internalizarea producţiei. Pentru că nu numai România, dar Europa şi întreaga omenire trebuie să treacă de la ce înseamnă globalizare, care globalizare poate să ducă la o dependenţă toxică, la internalizarea poziţiei, adică să faci necesarul de consum pe care îl ai să îl produci în interior, că îl produci în Europa, că îl produci în ţara ta, acesta trebuie să fie dezideratul următorilor ani. Trebuia început poate din 2020 acest deziderat, dar nu este nicio problemă. Se începe, se lucrează deja în 2022, am început să internalizăm sau să facem măsuri şi pentru trecerea de la economia de consum la economia de producţie”, a mai transmis Adrian Câciu.

El a fost întrebat cu cât a crescut coşul său de consum în acest an.

“Aş putea să fiu plastic să spun că a crescut cu 15%, că asta este rata inflaţiei. Coşul de consum a crescut mult mai mult la produsele de bază, pentru că, dincolo de a fi ministru sunt om, toţi oamenii au nevoie de produsele de bază. Merg la cumpărături şi le mulţumesc celor care, nu că mă salută, dar simt aşa că  suntem în regulă chiar dacă, evident, oamenii sunt supăraţi. Toţi oamenii sunt supăraţi. Dacă ar putea exista o baghetă magică în care inflaţia să fie rezolvată din pix,  aş fi făcut-o deja. Problema e că inflaţia nu se poate rezolva din pix. E mai bine să nu o ai. Adică, dacă vezi că există semne de creşterea inflaţiei, atunci trebuie să acţionezi. Când vrei să acţionezi după ce e deja în exprimare, îţi ia un timp”, a mai afirmat ministrul Finanţelor.

Greul vine abia din 2023. Adrian Câciu, ministrul de Finanțe: „E evident că economia României încetinește. E un mare semnal pentru noi”
El a explicat că eforturile guvernanţilor au fost pentru domolirea inflaţiei.

“Dacă observaţi, eforturile au fost să domolim inflaţia. Greu, e foarte complicat cu această sintagmă domolirea inflaţiei. De ce? Pentru că, dincolo de inflaţia din preţurile la energie, a venit inflaţia generată de lanţurile de aprovizionare, conflictul din Ucraina a restructurat o serie de lanţuri de aprovizionare pe bunuri de larg consum. Şi, mai mult decât atât, inflaţia importată, noi suntem o ţară care avem un deficit mare de balanţă comercială, depindem de importuri, mai ales pe bunurile de larg consum. Şi atunci, vrei nu vrei, atunci când îţi intră în ţară acele bunuri îţi intră deja cu inflaţie. Vedem că inflaţia în zona euro deja e şi ea la două cifre”, a mai precizat Adrian Câciu.

Întrebat cât este în realitate inflaţia la produsele de bază, ministrul Finanţelor a răspuns: “30 – 35 la sută. Să definim puţin produsele de bază. Eu aici aş lua şase, şapte produse. Avem pâine, avem lapte, avem ou, avem brânză, avem cartofi şi legume”.

La remarca potrivit căreiasaunt probabil sute de mii de români care doar aceste produse le pot pune pe masă,  ministrul a comentat: “Da, e o situaţie tristă, dar trebuie să ştim un lucru, e o situaţie structurală. Şi mi-aş dori să putea să o rezolvăm în cât mai scurt timp. România are 35 la sută din populaţie în risc de sărăcie, deci nu este o chestiune care acum se întâmplă. Ea vine din spate şi nu a fost rezolvată şi trebuie rezolvată. Trebuie să ajungă venituri nu cât mai mari, dar venituri care să pot să asigure drumul către decenţă. Nu aş spune că se rezolvă lucrul acesta, punem o serie de elemente de sprijin. E o chestiune structurală. Mai mult, pe chestiunea asta structurală, când suprapui inflaţia, evident că asta doare mult mai tare şi am încercat anul acesta. (…) S-a acţionat în limita posibilităţilor, spaţiul fiscal al României fiind unul redus, fiind o ţară în procedură de deficit excesiv, dar totuşi s-a acţionat cam cu 6% din PIB, bani care au ajuns către  companii şi mai ales către cetăţeni. Nu este suficient”.