Ministrul Finanţelor, anunţul care dă fiori românilor: „Fondul de rezervă nu mai există. Avem bani doar pentru alegeri și pentru forță majoră”

Ministrul Finanţelor, Tánczos Barna, spune că în fondul de rezervă bugetară pe anul 2025 sunt acum sume mult mai mici, „sute de milioane de lei”, în loc de „multe miliarde de lei”, cât au fost anul trecut.

Ministrul Finanţelor a vorbit la HotNews despre marileteme de interes public, de la datoriile de miliarde de lei ale statului, la colectarea taxelor de către ANAF până la reintroducerea taxei pe stâlp și impozitele pe care le plătesc marile lanțuri de magazine.

Întrebat despre fondul de rezervă bugetară, ministrul a răspuns direct că „nu există”. Ulterior a revenit și a spus că va fi un fond de rezervă, dar unul limitat, „pentru a nu da naștere unor cheltuieli cum au fost anul trecut”.

Noi VOUCHERE pentru români. Câţi bani va primi lunar o familie pentru plata facturilor şi ce se întâmplă cu schema plafonare-compensare din aprilie

Alte articole

Victor Ciutacu, sătul de scuza „grelei moşteniri”: „Când a venit Orban după Dăncilă, deficitul era 2,3%. Restul, până la 7,2%, a fost pe mâna liberalilor, Orban, Cîţu şi Ciucă”

Primarul PSD al Buzăului: Marcel Ciolacu are o mare vină pentru situaţia financiară a ţării

„Nu ne putem încadra în 7% (n.red. deficit bugetar) dacă în fiecare zi inventăm un motiv pentru care trebuie să mai suplimentăm în stânga, în dreapta, bugetul, pentru a mai face niște plăți”, a precizat Ministrul Finanţelor.

Acesta a spus că „în fondul de rezervă avem banii pentru alegeri și, într-adevăr, avem o sumă pentru forță majoră, dar chiar o sumă mică”.

Întrebat despre sumele care se află în fondul de rezervă, Tánczos Barna a spus că sunt „sute de milioane de lei”, în timp ce anul trecut au fost „multe miliarde de lei”.

Primul Guvern Ciolacu a cheltuit, anul trecut, circa 65 de miliarde de lei din fondul de rezervă bugetară, preferând această formulă de alocare a banilor în locul unei rectificări bugetare, potrivit Europa Liberă.

Guvernul Ciolacu a alocat diferitelor instituții din subordine, în perioada sept. 2023-oct. 2024, prin fondul de rezervă, 65 de miliarde de lei (13 miliarde de euro). Adică 11% din întregul buget pe 2024.

Astfel, Executivul a cheltuit în acest fel de două ori mai mult decât toate guvernele de la intrarea României în UE până în 2023, arată Europa Liberă. În trecut, premierul Marcel Ciolacu cataloga această procedură ca fiind una „penală”.

Mugur Isărescu, preţul corect: „Să vinzi într-o singură zi un miliard de euro, păi mişc cursul, mişc cursul cu 20 de bani”

Potrivit Legii 500/2002 privind finanțele publice, Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului se repartizează unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat şi ai bugetelor locale, pe bază de hotărâri ale Guvernului, pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar.

Guvernatorul BNR: Orice război comercial între Statele Unite şi Uniunea Europeană are impact şi asupra României

Guvernatorul BNR a fost întrebat, luni, într-o conferinţă de presă, dacă măsurile economice luate de SUA au impact asupra României.

”Direct nu. Nu ştiu cât aluminiu şi cât oţel vindem, câteva sute de milioane probabil.  Dar indirect, bineînţeles, orice război comercial între Statele Unite şi Europa, Uniunea Europeană, are impact şi asupra României că suntem în această alianţă, în această Uniune Europeană.
El a mai fost întrebat dacă în contextul unui război comercial care ar aduce un şoc inflaţionist puternic în România şi Europa, această situaţie va închide orice fereastră de oportunitate pentru reducerea dobânzii de politică monetară, în condiţiile în care unii analişti văd o posibilă reducere din vară.
”Şi noi o vedem, dar nu o discutăm acum, pentru că sunt foarte multe încertitudini şi nu vrem să creăm anticipaţii pe care, eventual, ulterior, nu le putem acoperi. În Europa nu va fi numai un impact inflaţionist, un eventual război comercial cred că va crea recesiune. Şi atunci lucrurile chiar se complică pentru că,  observaţi, noi deja intrăm cu datele actuale certe, pentru că aşa facem prognoza, intrăm într-o perioadă de deficit de cerere. Deci de la excedent, de la presiune inflaţionistă intrăm într-o perioadă de deficit de cerere, adică o influenţă  în jos asupra creşterii preţurilor şi un impact mai degradat, negativ asupra creşterii economice”, a mai declarat Mugur Isărescu.

El a explicat că anul trecut România a avut o creştere masivă a consumului, dar acest lucru nu s-a dus în creştere economică, ci în importuri.
”V-am spus, însă, că impactul negativ asupra creşterii economice depinde de calitatea factorilor care contribuie la creşterea economiei. Anul trecut am avut o creştere masivă a consumului şi nu s-a dus în creştere economică, s-a dus în importuri.  Anul acesta, chiar dacă consumul stagnează sau creşte foarte puţin, o creştere a absorbţiei banilor europeni şi a investiţiilor pe bază de fonduri europene poate să ducă la creştere ecomomică. Deci cam acestea ar fi câteva coordonate pe care le văd clar.  Restul nu le văd clar şi nu cred că le vedeţi nici dumneavoastră, care este impactul unui război comercial. Oricum nu este bun”, a mai precizat guvernatorul BNR.