Noi VOUCHERE pentru români. Câţi bani va primi lunar o familie pentru plata facturilor şi ce se întâmplă cu schema plafonare-compensare din aprilie

Vouchere 2025. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a transmis luni, după şedinţa Comitetului Interministerial pentru protejarea consumatorilor vulnerabili şi combaterea sărăciei energetice, că până la finalul săptămânii, vor publica în transparenţă propunerea de act normativ privind noua schemă de sprijin, scenariul de bază fiind continuarea actualei scheme pentru minim 3 luni pentru energie electrică, iar pentru gaze pentru 12 luni. El mai spune că, după finalizarea prelungirii schemei de compensare-plafonare, vor implementa noi forme de sprijin pentru consumatorii vulnerabili prin carduri sau vouchere de energie.

Pensionarii au primit, iarna trecută, 1.400 de lei în două tranșe. Prima, în lunile noiembrie – decembrie 2023, iar alți 700 de lei în perioada ianuarie-februarie 2024.

O nouă propunere, însă, are în vedere acordarea unui ajutor pentru aproape 5.700.000 de români, sub forma unor vouchere de energie.

Există mai multe scenarii luate în calcul de Guvern:

Alte articole

Sebastian Burduja, noi detalii despre voucherele de energie. Cine mai primeşte ajutor pentru facturi după eliminarea plafonării de la 1 iulie 2025

Sebastian Burduja, desfiinţat pe Facebook după ce le-a cerut fanilor facturile la energie electrică. Tunurile pe „băieţii deştepţi”

– plafonarea să continue așa cum este ea acum încă trei luni cel puțin

– piața să se liberalizaze, dar să se acorde un sprijin direct, doar clienților considerați vulnerabili

– un ajutor pentru aproape 5,7 milioane de clienți casnici, din cei circa 9 milioane, numărul total de clienți din România.

”Astăzi, la Palatul Victoria, am participat la şedinţa Comitetului Interministerial pentru protejarea consumatorilor vulnerabili şi combaterea sărăciei energetice. Împreună cu vicepremierul Marian Neacşu, reprezentanţi ai ministerelor, ANRE, Consiliul Concurenţei şi principalii actori din energie, am discutat despre viitorul mecanismului de plafonare şi compensare a preţurilor după 1 aprilie 2025”, a scris Burduja pe Facebook. Ministrul precizează că până la finalul săptămânii, vor publica în transparenţă propunerea de act normativ privind noua schemă de sprijin. Scenariul de bază este continuarea actualei scheme pentru minim 3 luni pentru energie electrică, iar pentru gaze pentru 12 luni, ca să acoperim anul gazier şi să susţinem procesul de reumplere a depozitelor de gaze, pe parcursul acestui an.

”Analizăm soluţii pentru a menţine energia accesibilă fără creşteri bruşte ale facturilor. Propunem măsuri tranzitorii pentru o piaţă mai transparentă, mai lichidă şi mai stabilă. După finalizarea prelungirii schemei de compensare-plafonare, vom implementa noi forme de sprijin pentru consumatorii vulnerabili prin carduri sau vouchere de energie. Un sprijin mai bine ţintit, pentru cei care au cu adevărat nevoie de el”, a arătat Burduja. Potrivit ministrului Energiei, prioritatea zero rămâne protejarea românilor.

”Ne asigurăm că fiecare familie şi afacere va avea acces la energie la preţuri echilibrate, menţinând competitivitatea economică a ţării”, explică Burduja. Ministrul subliniază că România are al 4-lea cel mai ieftin gaz şi a 5-a cea mai ieftină energie electrică din UE, conform Eurostat, pe baza actualei scheme de compensare-plafonare. ”Preţurile la energie sunt influenţate de factori geopolitici şi decizii externe, iar noi luăm măsuri pentru a evita creşterile necontrolate. De altfel, în ultima perioadă, preţul gazului a crescut cu 40% şi preţul energiei electrice cu 25%, iar în lipsa compensării-plafonări aceste evoluţii s-ar fi reflectat direct în facturi”, arată Sebastian Burduja. El precizează că singura soluţie pe termen mediu şi lung pentru reducerea facturilor este creşterea capacităţii de producţie de energie electrică şi gaz în România. ”Anul trecut a însemnat un număr record de proiecte noi puse în funcţiune, cu peste 1200MW (cărbune, solar, eolian, baterii). Anul acesta ne-am propus să dublăm această performanţă.

Prin fiecare MW nou, prin fiecare investiţie nouă, România îşi consolidează independenţa energetică şi beneficiază de mai multă energie sigură, ieftină şi curată — în această ordine de priorităţi”, menţionează Burduja. Ministrul mai declară că vor pune până la finalul acestei săptămâni propunerea de ordonanţă de urgenţă în transparenţă decizională, iar săptămâna viitoare îşi doreşte să adopte actul normativ în guvern. ”Până atunci, continuăm consultările cu toate părţile interesate, pentru a asigura funcţionarea corectă a sectorului energetic românesc. Obiectivul principal rămâne protejarea cetăţenilor români”, arată Burduja.

Citește și: Nu doar clienţii PPC România, fostul ENEL, sau ENGIE, sunt nemulţumiţi. Facturi cu până la 1.000 de lei mai mari într-un oraş din România

Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) vine cu propunerea ca, după 1 aprilie, după ce prețul la energie nu va mai fi plafonat, consumatorii să primească un ajutor direct lunar, sub forma voucherelor de energie de care să beneficieze mare parte dintre clienți, scrie economica.net.

Guvernul ar urma să acorde un ajutor lunar, în sumă unică, de 36 de lei pe lună, sub formă de voucher, iar ajutorul ar urma să se acorde timp de nouă luni, de la 1 aprilie până la finalul anului, dacă această propunere va fi acceptată.

De acest ajutor ar urma să beneficieze clienții casnici a căror factură lunară de energie electrică va fi de cel mult 210 lei pe lună. De asemenea, clientul va beneficia de acest ajutor pentru un singur loc de consum din proprietatea sa, nu pentru mai multe.

S-a ajuns la acest plafon maxim al facturii de 210 lei, estimându-se că, după liberalizare, aceasta ar urma să fie factura medie pentru un consum de 150 kWh pe lună, menționează sursa citată.

Se estimează că aproximativ 5,68 milioane de clienți casnici de energie electrică din România s-ar încadra să primească aceste vouchere.

Citește și: Pensie cu 400 lei mai mare în aprilie. În ce zile se face viramentul banilor în contul pensionarilor

Voucherele sunt valabile 12 luni de la emitere și, dacă se va cădea de acord asupra acestui sistem, Ministerele Finanțelor și Energiei ar urma să adopte un ordin comun în acest sens.