„Nu ştiu dacă presa este obligată prin lege să verifice înainte informaţiile şi pe urmă să le publice – dar o să verific personal acest lucru – şi dacă nu există în lege o să propun eu modificarea aceasta, inclusiv o amendă”, a declarat miercuri seară Eugen Teodorovici, deranjat că presa a difuzat declaraţiile senatorului PNL Florin Cîţu, care îl acuza pe consilierul guvernamental Darius Vâlcov de manipularea indicatorilor economici, pentru a nu depăşi deficitul bugetar. 

România nu are o lege a presei. A avut una, Legea 3 din 1974, care stabilea sarcinile presei în conformitate cu principiile Partidului Comunist Român: presa era, prin lege, portavocea partidului unic şi milita pentru punerea în aplicare a politicilor partidului.

Alte Articole

Imaginile cu Gabriela Cristea care pare mai euforică decât ...

Diana Şoşoacă sesizează CSAT-ul, SRI şi SIE în legătură ...

George Simion promite în programul de guvernare al AUR reducerea ...

Legea a fost în vigoare din 1974 până în 2012 (!!!), când a fost abrogată prin Legea 95. Primele două articole ale legii sunt relevante pentru rolul presei în viziunea Partidului Comunist Român.

Art. 1. 

În Republica Socialistă România presa îndeplinește o înaltă misiune social-politică, slujind, prin întreaga sa activitate, cauza poporului, interesele supreme ale națiunii socialiste.

Presa are menirea să militeze permanent pentru traducerea în viață a politicii Partidului Comunist Român, a înaltelor principii ale eticii și echității socialiste, să promoveze neabătut progresul, ideile înaintate în toate domeniile vieții și activității sociale.

Tribună a opiniei publice, presa exprimă concepția clasei muncitoare – clasă conducătoare a societății românești -, năzuințele întregului popor, difuzează în mase ideile și inițiativele valoroase, contribuie prin întreaga sa activitate la făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate.

Art. 2. –

Presa își desfășoară activitatea sub conducerea Partidului Comunist Român – forța politică conducătoare a întregii societăți din Republica Socialistă România.

În prezent, nu există o lege a presei. Domeniul audio-vizual este reglementat şi supravegheat de Consiliul Naţional al Audiovizualului.

În schimb, presa scrisă (tipărită pe hârtie sau online) nu are o lege dedicată. Ziariştii pot fi traşi la răspundere pentru informaţiile difuzate, conform legilor penale sau civile. De asemenea, ei trebuie să se ghideze după un Cod deontologic care guvernează meseria de jurnalist.

Poziţia organizaţiilor de media

Ioana Avădani, directorul executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent, este de părere că ministrul Teodorovici nu înţelege cum funcţionează presa şi arată că există prevederi legale care protejează persoanele lezate de articolele de presă. De asemenea, datoria de a verifica veridicitatea informaţiei difuzate revine jurnalistului şi organizaţiei media la care lucrează.

„Preocuparea domnului Teodorovici pentru acuratețea informațiilor din spațiul public este de înțeles și este larg împărtășită. Dar a veni în plin fenomen fake news cu propuneri de amendare a jurnaliștilor care nu verifică informațiile înainte de publicare denotă o înțelegere limitată a modului în care funcționează azi comunicarea publică. Documentele internaționale referitoare la libera circulație a informației fac abstracție de caracterul adevărat/fals al acesteia și lasă în seama standardelor profesionale ale jurnaliștilor asigurarea cerinței legitime de informare corectă.

Nu este treaba statului să reglementeze modul în care jurnalistul își face meseria – datoria sa este să îi permită jurnalistului să și-o facă liber și să prevadă, prin legislație, eventuale măsuri corective în cazul în care jurnalistul a lezat drepturile unei alte persoane. Aceste pârghii există deja în legislația românească și dacă ar fi aplicate cu consecvență, ar face comunicarea publică mai curată”, a declarat pentru RomaniaTV.net Ioana Avădani, director executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent.

Şi Mircea Toma, preşedinte ActiveWatch, a amintit că România nu are o lege dedicată a presei, dar există articole în Codul Penal şi Codul Civil care amendează derapajele jurnaliştilor. 

„Nu există o lege a presei dedicată, iar organizaţiile de drepturile omului care se ocupă de libertatea de exprimare au descurajat atunci când au avut ocazia ideea de a produce o lege a presei. Activitatea ziaristului este deja reglementată prin mai multe articole normative. În afara de Codul Audiovizual, care reglementează exclusiv radioul şi televiziunea există în Codul Penal, Codul Civil articole care sunt relevante şi care intervin semnificativ în activitatea de informare publică. Există legi care limitează discursul public în ceea ce priveşte instigarea la ură, există legea în baza căreia funcţionează Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, unde mai multe articole sunt frecvent invocate pentru a controla discursul public, implicit şi al jurnaliştilor. Deci nu mai este nevoie de legi în presă.

Există o mare nevoie de a implementa şi aplica cadrul normativ existent. Cel mai important lucru pentru noi ar fi ca presa să se autoreglementeze şi să-şi respecte cadrul normativ pe care şi-l generează. Domnul Teodorovici se hazardează. Nefiind domeniul lui de activitate, invocă idei care sunt la îndemână, dar ele sunt deja confirmate ca fiind ineficiente. Teodorovici nu este informat, nu e acasă la el pe teritoriul libertăţii de exprimare, nu-i strică să se documenteze. Răspunsul dinspre zona noastră, a celor care ne ocupam de acest domeniu de mulţi ani de zile, este ca nu e nevoie de nicio reglementare suplimentară. E nevoie să fie aplicate legile existente. Şi sigur că e nevoie de o mobilizare din partea comunităţii jurnaliştilor pentru a salva imaginea unei profesii care este acum degradată de felul în care funcţionează o mare parte dintre ei”, a declarat pentru RomaniaTV.net Mircea Toma, preşedinte ActiveWatch.

Presa a picat la mijloc în disputa dintre liberalul Cîţu şi ministrul Teodorovici

Ieşirea ministrului de Finanţe a pornit de la nemulţumirea sa la adresa presei, care a preluat declaraţiile senatorului liberal Florin Cîţu, care l-a acuzat de manipularea indicatorilor economici în scopul manipulării pieţelor de capital, financiare şi bancare.