Majoritatea PSD din Camera Deputaţilor a impus, miercuri, adoptarea unui proiect de lege care prevede dublarea alocaţiei de stat pentru copil.

Cîţu a atras atenţia că impactul acestei măsuri ar fi de circa 6 miliarde lei, iar deficitul ar putea ajunge, în lipsa unor măsuri, la peste 4% din PIB.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Traian Băsescu îl face praf pe Mircea Geoană. Îi pune la ...

Gabriela Firea, dezvăluiri despre cursa electorală. „S-a ...

”Deficitul nu va fi depăşit anul viitor, vom găsi soluţii să rămână în 3,6% din PIB. Nu sunt un ministru iresponsabil, nu voi arunca costul deciziilor din Parlament asupra românilor. Soluţiile sunt ori reduceri de cheltuieli, ori venituri mai mari. Nu vom introduce taxe noi”, a spus ministrul.

Totodată, Cîţu a dat asigurări că, în bugetul de anul viitor este inclusă şi creşterea salariilor profesorilor.

Legat de creşterea bugetelor STS şi SIE de anul viitor, el a subliniat că ambele instituţii au proiecte de investiţii în derulare. ”Este minimul din ce putem oferi, ei au cerut mult mai mult. Nu am putut da mai mult. Suntem în parteneriat cu NATO, suntem lângă Rusia. Mi s-a explicat că este nevoie de aceşti bani”, a spus Cîţu.

Citeşte şi: Ping-pong cu salariile profesorilor în 2020. Premierul amână majorările, sindicatele spun că au promisiuni ferme

 Premierul Orban le dă o veste proastă profesorilor: Nu există resurse pentru a susţine mărirea salariilor în septembrie

Acesta îi răspunde lui Ludovic Orban care a declarat că dacă se măresc salariile profesorilor la nivelul lui 2022 anul viitor atunci vor vrea mai multe categorii sociale aceste măriri.

Marius Nistor spune că ambele creșteri salariale pentru profesori sunt cuprinse în legea 153/ 2017 și completate de OUG 114/2019. „În momentul de față, când vii și afirmi categoric că învățământul va fi prioritate, că vei aloca un buget care va duce înspre 6%, când ai o ordonanță 114 care stipulează foarte clar că în luna septembrie salariile din învățământ trebuie aduse la nivelul anului 2022, deci nu suntem la fel cu alte categorii bugetare, unde nu este speciaficat acest lucru, nu stă în picioare un astfel de argument că dacă ni se dă nouă vor dori și alții. Nu trebuie uitat că s-a mai gândit odată la modul acesta cu legea 221, când la fel s-a motivat nepunerea ei în executare că dacă ni se dă nouă vor dori și alții, și Ministerul de Finanțe și Guvernul României au avut de pierdut pentru că s-au declanșat procese, am câștigat procesele, procesele au atras după sine dobânzi penalizatoare la obligațiile statului român față de corpul profesoral”, a mai spus președintele Federației „Spiru Haret”.

Bugetul propus Educației pentru 2020 este de 32,8 miliarde de lei, cu 2.5 % mai mare față de 2019 când fostul guvern propunea un buget de 29,4 miliarde de lei. În același timp, după rectificarea din 2019, bugetul executat al educației a fost de 31,59 de miliarde de lei.

Premierul Ludovic Orban a declarat, marţi, că alocările din bugetul de stat pentru anul viitor vor permite susţinerea Educaţiei şi asigurarea aplicării programului de guvernare, iar, dacă Executivul va reuşi să execute bine bugetul până la rectificare, pe lângă investiţii, Educaţia va fi prioritară în acordarea de resurse suplimentare.

„Am construit un buget pentru anul viitor care stă în picioare, un buget care are un deficit sub deficitul pe care l-a provocat PSD în anul 2019 şi un buget care a trebuit să facă faţă unor cheltuieli generate de legi în vigoare. (…) Gândiţi-vă că avem un buget care trebuie să facă faţă creşterii pensiilor prevăzută în Legea pensiilor, care înseamnă un plus de 16 miliarde de lei cheltuieli la bugetul de stat. (…) În aceste constrângeri, care sunt provocate de resursele limitate pe care le avem pentru multele cheltuieli provocate de legile adoptate anterior de guvernările PSD, eu cred că alocările pe care le-am făcut sunt alocările posibile şi care ne vor permite să susţinem Educaţia şi, mai ales, să asigurăm aplicarea programului nostru de guvernare. Nu în ultimul rând, cu siguranţă, dacă reuşim să executăm bine bugetul până la rectificarea bugetară, pe lângă investiţii, Educaţia va fi prioritară în alocarea de resurse suplimentare”, a afirmat Orban, întrebat dacă 2,7% din PIB pentru Educaţie anul viitor nu este prea puţin.