Ministrul Justiţiei a luat o decizie în legătură cu Kovesi: Urmează să o formalizez. Ştiţi bine că nu ministrul revocă, el propune

„Am spus public că am luat o decizie. Ştiţi bine că nu ministrul revocă, el cel mult propune. De revocat, îl întrebaţi pe preşedinte„, a declarat ministrul Justiţiei, la ieşirea de la CSM, unde a participat la şedinţa de plen în care a fost aleasă noua conducere a instituţiei, potrivit News.ro.

„Pare că dumneavoastră insistaţi, că vă grăbiţi. Dar eu vă repet. Este o decizie pe care am luat-o, pe care urmează să o formalizez, în limitele competenţelor mele”, a spus ministrul.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În 20 decembrie, ministrul Justiţiei spunea că va anunţa ”într-un termen scurt sau foarte scurt” decizia sa în legătură cu posibila revocare sau menţinerea în funcţie a şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi.

Alte articole

Horia Georgescu indică cine ar fi tergiversat dosarul lui Klaus Iohannis: „A fost corupţie pură”

Klaus Iohannis se întoarce? Scenariu-bombă privind viitoarele alegeri pentru Primăria Sibiu! ”Ar fi jalnic”

“Decizia nu poate fi decât una în limitele competenţelor legale. Competenţe legale care sunt partajate de data aceasta. Ministrul Justiţiei poate să facă acea evaluare, să ajungă la o concluzie sau alta şi să propună mai departe revocarea sau menţinerea. Prin urmare, nu ministrul Justiţiei decide posibila revocare, competenţele sunt partajate între ministrul Justiţiei şi preşedintele republicii. Vă asigur că eu îmi voi îndeplini competenţele mele”, declara Tudorel Toader la Antena 3.

Întrebat când va lua decizia în legătură cu Kovesi, Toader a replicat: “CEDO vorbeşte de termen rezonabil, dar acolo e vorba de cauze. Eu vă pot spune într-un termen scurt sau foarte scurt”.

Revocarea procurorului şef al DNA se face de către preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, care se poate sesiza şi din oficiu.

Astfel, potrivit articolului 54 alineatul 1 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Preşedintele României poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere menţionate, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului.

”Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător”, prevede articolul 54 la alineatul 4.

Articolul 51 stabileşte că revocarea din funcţia de conducere se dispune pentru următoarele motive: a) în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile necesare pentru numirea în funcţia de conducere; b) în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale; c) în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare.

La verificarea organizării eficiente a activităţii vor fi avute în vedere, în principal, următoarele criterii: folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale, evaluarea necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criză, raportul resurse investite – rezultate obţinute, gestionarea informaţiilor, organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale şi repartizarea sarcinilor în cadrul parchetelor.

La verificarea comportamentului şi comunicării vor fi avute în vedere, în principal, comportamentul şi comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justiţiabilii, persoanele implicate în actul de justiţie, alte instituţii, mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul instanţei sau parchetului şi transparenţa actului de conducere.

La verificarea asumării responsabilităţii vor fi avute în vedere, în principal, îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege şi regulamente, implementarea strategiilor naţionale şi secvenţiale în domeniul justiţiei şi respectarea principiului distribuirii aleatorii sau, după caz, al repartizării pe criterii obiective a cauzelor.

La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute în vedere, în principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativă şi capacitatea de adaptare rapidă.