Ministrul Leş, despre scrisoarea trimisă preşedintelui Ioahnis cu referire la şeful Statului Major: Nu am primit răspuns

„Da, am trimis (o scrisoare preşedintelui Klaus Iohannis – n.r.), pentru că este un aspect care ţine până la urmă de o cooperare şi de o colaborare corectă instituţională, care ar fi trebuit să aibă loc mai demult. Răspunsul nu a venit în acest moment. Vom merge mai departe cu acest proces, din păcate, al Ministerului Apărării Naţionale, trecând acel decret, dar structura militară nu suferă în acest moment, pentru că avem atribuţii date locţiitorului şefului Statului Major al Apărării, care merge foarte bine”, a spus Leş.

Ministrul Gabriel Leş a participat, la Bistriţa, la ceremonia de repatriere a Batalionului 812 „Şoimii Carpaţilor” după o misiune de mai bine de şase luni executată în teatrul de operaţii din Afganistan.

Pe 28 decembrie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a semnat un decret prin care îi prelungeşte mandatul generalului Nicolae Ciucă la conducerea Statului Major al Apărării. Tot atunci, Iohannis preciza că nu a fost aprobată propunerea făcută de ministrul Apărării, Gabriel Leş, privind numirea generalului Dumitru Scarlat la şefia Statului Major al Apărării.

Ulterior, Ministerul Apărării a depus o plângere prealabilă la Administraţia Prezidenţială, prin care solicita revocarea decretului din 28 decembrie 2018.

Alte articole

CCR a publicat motivarea deciziei de neconstituționalitate privind reforma pensiilor magistraților

CCR a amânat decizia privind legea referitoare la pensiile private până pe 12 noiembrie. Ce prevede actul legislativ controversat

Conform MApN, decretul semnat de preşedintele Iohannis încalcă dispoziţiile legale prevăzute în Legea 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, respectiv articolul 32, alineatul 5, conform căruia ‘Şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an'”.

Oficialii MApN invocau un precedent juridic în materie, arătând că preşedintele României a prelungit mandatul Şefului Statului Major General în anul 2010, prin decretul nr. 882, având în vedere propunerea ministrului Apărării şi avizul prim-ministrului.

În data de 9 ianuarie, ministrul Apărării, Gabriel Leş, susţinea că decretul privind prelungirea mandatului lui Nicolae Ciucă „s-a făcut ilegal”, adăugând că „instanţa este cea care va stabili” care este situaţia de drept.

Pe 14 ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a calificat drept un demers „inoportun” şi „riscant” contestarea în contencios a decretului privind prelungirea mandatului generalului Nicolae Ciucă la şefia Statului Major al Apărării.

Acum războiul dintre ministrul Apărării, Gabriel Leș, și președintele Klaus Iohannis pe tema numirii şefului Statului Major ajunge la Curtea Constituțională. Potrivit România TV, judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti au cerut CCR să analizeze dacă articolul din legea care permite președintelui să prelungească mandatul şefului Statului Major este constituțional sau nu.