Ministrul Muncii, anunţ de ultimă oră despre creşterea vârstei de pensionare. Toţi românii trebuie să afle asta

Ministrul Muncii, anunţ de ultimă oră despre creşterea vârstei de pensionare. Marius Budăi exclude ca vârsta de pensionare să crească în România.

Ministrul Muncii, anunţ de ultimă oră despre creşterea vârstei de pensionare

Marius Budăi spune că în acest moment speranţa de viaţă sănătoasă a românilor este de 59-60 de ani şi că este exclus ca vârsta de pensionare să crească.

„E exclus să creștem vârsta de pensionare. Avem alte probleme. Din acest motiv am intrat la guvernare. Speranța de viață sănătoasă e 59-60 de ani și dacă am ridica vârsta de pensionare la 70 e exclus.

Am fost marți la Craiova și am avut discuții cu cei din industria ospitalității”, a spus Marius Budăi la Radio România Actualități.

Alte articole

Marius Budăi, fostul ministru al Muncii, a ajuns de urgență la spital. Fostului ministru i s-a făcut rău la volan

Pensii 2025. Ce seniori primesc 2.000 de lei în plus la pensia din aprilie. Banii se plătesc retroactiv, de la 1 septembrie 2024

Potrivit termenului avansat în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), reforma pensiilor va fi implementată până în primul trimestru din 2023.

Citeşte şi EXCLUSIV | Marius Budăi: Pensiile și alocațiile vor crește cu 10% din ianuarie. Cu cât se vor majora indemnizațiile sociale

Măsurile care se regăsesc în PNRR

– definirea unei noi formule pentru calcularea noilor pensii şi potenţial recalcularea pensiilor în plată, inclusiv o regulă de indexare care ar trebui să fie în concordanţă cu obiectivul cheltuielilor cu pensiile în general stabile ca procent din PIB. Formula detaliată va fi stabilită cu aportul asistenţei tehnice şi ar elimina cu prioritate indicele de corecţie, se va baza pe numărul de puncte obţinute de fiecare beneficiar în conformitate cu principiul contributiv şi se va aplica un mecanism de indexare a pensiilor care nu mai permite creşterile ad-hoc;

– creşterea pensiilor mici (mici şi minime) la un nivel adecvat / un nivel peste pragul sărăciei;

– păstrarea cheltuielilor publice brute totale cu pensiile publice, în procente din PIB, pe termen lung (2022-2070), inclusiv un mecanism de frânare în cazul în care limita de cheltuieli este depăşită;

– reducerea semnificativă a posibilităţilor de pensionare anticipată, introducerea unor stimulente pentru extinderea vieţii profesionale şi pentru creşterea voluntară a vârstei standard de pensionare până la 70 de ani, în conformitate cu creşterea speranţei de viaţă şi egalizarea vârstei legale de pensionare pentru bărbaţi şi femei la 65 de ani până în 2035;

– revizuirea pensiilor speciale pentru a le alinia la principiul contributiv;

– stimulente pentru amânarea pensionării; – creşterea adecvării pensiilor minime şi mai mici, în special pentru cele sub pragul sărăciei; – asigurarea viabilităţii financiare a Pilonului II al sistemului de pensii prin creşterea contribuţiilor la acest pilon de pensii;

– recalcularea pensiilor aflate în plată conform prevederilor noului cadru legislativ, prin utilizarea noii formule de calcul, în vederea corectării inechităţilor existente în sistem, până în trimestrul 4 al anului 2023 (Q4 2023). Procesul de recalculare a pensiilor din sistemul public se va finaliza prin emiterea deciziilor privind rezultatul aplicării noii formule de calcul.

Reforma sistemului de pensii va viza şi capacitatea Casei Naţionale de Pensii Publice (CNPP) şi a Ministerului Finanţelor (MF) de a realiza analize econometrice şi prognoze ale veniturilor şi cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat. În acest scop, vor fi realizate acţiuni pe mai multe planuri: asigurarea bazei de date statistice (prin digitizarea dosarelor de pensii), crearea şi dotarea cu personal şi echipamente a unui compartiment de analiză econometrică în CNPP instruirea personalului de specialitate al CNPP şi al MF.

Citeşte şi Marius Budăi, anunţ de ultimă oră! Cresc pensiile, alocaţiile şi salariul minim pe economie în 2022