Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, propune majorarea sporului pentru gărzile din UPU şi salarizarea în funcție de performanță

Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a anunțat că o parte importantă dintre propunerile formulate de minister pentru viitoarea lege a salarizării din sectorul bugetar au fost preluate în proiectul aflat în lucru, în urma discuțiilor purtate cu ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, și cu reprezentanții sindicatelor din sănătate.

Potrivit lui Cseke Attila, Ministerul Sănătății a transmis la începutul săptămânii un document cu propuneri de modificare și completare a proiectului noii legi a salarizării, iar o parte dintre acestea au fost acceptate.

Legea salarizării 2026. Ce sporuri primesc cadrele medicale și cum vor fi plătite gărzile

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Înaintea întâlnirii cu reprezentanții organizațiilor sindicale am avut o discuție foarte bună și constructivă cu ministrul Dragoș Pîslaru, iar o parte importantă dintre propunerile formulate de Ministerul Sănătății au fost preluate în forma aflată în lucru”, a transmis ministrul interimar al Sănătății.

Alte articole

Condiția pusă de PSD să voteze legea salarizării. Sorin Grindeanu: „Nazare nu are răspuns pe cele 4 miliarde pe care le-a plusat Pîslaru / Nu e niciun concurs de frumusețe aici”

Noua Lege a salarizării schimbă regulile. Peste 400.000 de bugetari riscă să rămână cu salariile înghețate

Printre măsurile asupra cărora există un acord se numără majorarea sporului pentru gărzile efectuate în structurile de urgență, de la 20% la 30%, introducerea unui program-pilot prin care personalul medical să fie salarizat și în funcție de performanță, precum și revizuirea modului de acordare a sporurilor pentru condiții periculoase.

Sporurile pentru condiții periculoase

Programul-pilot privind salarizarea în funcție de performanță ar urma să fie aplicat atât în spitalele aflate în subordinea Ministerului Sănătății, cât și în unitățile sanitare administrate de autoritățile publice locale.

În ceea ce privește sporurile pentru condiții periculoase, Ministerul Sănătății propune ca acestea să fie stabilite pe intervale minime și maxime, diferențiate în funcție de specialitate și de specificul activității, astfel încât sistemul să fie „clar, predictibil și adaptat realităților din fiecare domeniu”.

Discuțiile privind proiectul noii legi a salarizării vor continua și joi, la nivel tehnic. Potrivit ministrului interimar al Sănătății, una dintre temele aflate pe agenda negocierilor vizează încadrarea în plafonul de sporuri pentru unitățile aflate în subordinea ministerului.

„Este important ca soluțiile finale să fie atât sustenabile din punct de vedere bugetar, cât și corecte pentru personalul din sistemul sanitar”, a afirmat Cseke Attila.

Acesta a reiterat că obiectivul Ministerului Sănătății este ca veniturile angajaților din sistem să nu fie reduse în urma adoptării noii legi a salarizării.

„Mandatul meu, inclusiv cel politic, rămâne neschimbat: să găsim soluții prin care veniturile personalului din sănătate să nu fie diminuate.

În același timp, avem responsabilitatea de a construi un sistem de salarizare mai echitabil, mai transparent și care să răspundă mai bine nevoilor și particularităților sistemului public de sănătate”, a transmis ministrul interimar al Sănătății.

Proiectul noii legi a salarizării din sectorul bugetar se află în etapa consultărilor cu ministerele și organizațiile sindicale, înainte de finalizarea formei care va fi înaintată Guvernului.

Sanitas avertizează: Noua lege a salarizării taie sporuri și riscă să readucă exodul medicilor

Vicepreședintele Sanitas, Răzvan Gae, critică dur proiectul noii legi a salarizării, într-un interviu pentru Adevărul, avertizând că sistemul sanitar este „profund compromis”. Acesta contestă limitarea severă a sporurilor, lipsa finanțării și pierderile salariale de 5,4%-10% pentru asistenți. Singura măsură pozitivă identificată de acesta este sporul de weekend majorat la 30%, insuficient totuși față de prevederile Codului Muncii. Într-un interviu separat, sociologul Ștefan Guga avertizează că legea riscă să readucă exodul medicilor.

Răzvan Gae, vicepreședintele Sanitas, a explicat pentru „Adevărul” care sunt principalele nemulțumiri ale medicilor și ale personalului sanitar față de proiectul noii legi a salarizării, publicat recent de Ministerul Muncii. Sindicalistul a criticat dur restricțiile impuse pentru acordarea sporurilor pentru condiții de muncă, lipsa unei surse clare de finanțare și efectele negative asupra veniturilor angajaților din sănătate, avertizând că sistemul sanitar este profund compromis și că viitorii angajați vor fi plătiți mai puțin decât cei actuali.

Sindicalistul a subliniat că limitarea sporurilor este mult prea severă pentru a asigura echitatea între toți salariații care lucrează în secții critice precum ambulanța, UPU, terapia intensivă sau blocurile operatorii.

Citește și : Ce prevede ultima formă a proiectului Legii salarizării. Coeficienți unici între 1 și 8, regimuri speciale pentru apărare, justiție, diplomație și sănătate, dar și excepții care pot depăși plafonul general DOCUMENT

„Articolul 7, alineatul 7, introduce o restricție procentuală privind acordarea sporurilor pentru condițiile de muncă din sănătate, și anume sporurile pentru condiții deosebite, condiții periculoase, condiții periculoase deosebite și condiții grele. Conform acestui articol, doar 10% dintre angajați pot primi sporul de 10% aferent condițiilor deosebite, iar pentru celelalte tipuri de sporuri procentul maxim admis este de 20%. Această limitare este mult prea severă pentru a asigura echitatea între toți salariații care lucrează în ambulanță, în pneumoftiziologie, în UPU, în terapie intensivă sau în blocurile operatorii.

Dacă însumăm procentele maxime alocate pentru toate cele patru categorii de sporuri, constatăm că totalul ajunge la 70%, ceea ce înseamnă că 30% din personalul sanitar va rămâne complet lipsit de orice spor. Această situație este total inacceptabilă, iar articolul 7, alineatul 7, este, prin urmare, complet inacceptabil”, a explicat sindicalistul.

Gae a semnalat și alte probleme majore ale proiectului, printre care lipsa unei surse clare de finanțare și limitarea generală a anvelopei salariale la nivelul fiecărui spital.

„Pe de altă parte, noua lege, ale cărei modificări față de varianta inițială au fost elaborate în secret, fără nicio consultare a sindicatelor, prezintă alte probleme importante, cea mai gravă fiind lipsa unei surse clare de finanțare. Din interpretarea textului legislativ reiese că finanțarea ar urma să provină de la un ordonator terțiar de credite, însă aceasta este limitată la 20% pentru fiecare entitate în parte, cum ar fi o maternitate sau orice alt spital din țară. Astfel, în cazul serviciilor de ambulanță, unde sporurile erau în mod obișnuit între 30% și 50%, noua limitare de 20% impusă de ordonatorul de credite reduce drastic posibilitățile de compensare. Pe lângă această restricție punctuală, există și limitarea generală a anvelopei salariale la nivelul fiecărui spital, ceea ce face imposibilă aplicarea unei grile de salarizare echitabile și acordarea sporurilor uzuale”, a explicat Răzvan Gae.

„Pierderile pentru asistenții medicali se situează între 5,4% și 10%”
Calculelor sindicatelor, în urma noii legi cel mai mult ar avea de suferit asistenții medicali, o zonă unde actualmente se înregistrează deficit de personal.

„Pierderile salariale pentru asistenții medicali se situează între 5,4% și 10%, procentul mai mic fiind valabil doar dacă luăm în calcul și suma compensatorie. Această compensare nu face însă decât să echivaleze cu o înghețare a salariilor pe o perioadă de unu până la doi ani, mai ales că nu există nicio garanție că aceste sume vor fi acordate și după anul 2027. Chiar și în aceste condiții, inflația galopantă erodează orice câștig aparent, iar promisiunile pozitive rămân doar pe hârtie, fără să se concretizeze în realitate”, a relatat sindicalistul.

Răzvan Gae, vicepreședinte Sanitas, a identificat ca aspect pozitiv al noului proiect creșterea sporului de muncă în weekend, de la 10% la 30%, deși aflat încă sub prevederile Codului Muncii.

„Singurul aspect pozitiv, deși insuficient, este creșterea sporului pentru munca de sâmbătă și duminică de la 10% la 30%, însă această majorare nu face decât să mențină valoarea actuală a sporului în plată, fiind departe de prevederile Codului Muncii, prevede un spor de 70% până la 100% pentru activitatea desfășurată în weekend”, a explicat sindicalistul.

Vicepreședintele Sanitas a avertizat că sistemul sanitar este deja afectat de o lipsă acută de personal, iar noile prevederi salariale, în opinia sindicatului, nu vor face decât să agraveze situația.

„Practic, viitorul sistemului sanitar este profund compromis, deoarece lipsa de personal este deja acută, iar salariile neatractive nu vor mai aduce pe nimeni în profesie. Chiar dacă s-ar debloca posturi – în cel mai optimist caz, în număr de aproximativ șapte mii șase sute – noii angajați s-ar confrunta cu un volum de muncă copleșitor și ar ajunge să demisioneze, mai ales că, spre deosebire de colegii actuali, aceștia nu vor mai beneficia de sumele compensatorii. Prin urmare, viitorii salariați vor fi plătiți mai puțin decât cei deja suprasolicitați din sistem, iar aceeași soartă îi așteaptă și pe medici, ceea ce face ca această perspectivă să fie cu totul inacceptabilă”, a explicat Gae.

Vicepreședintele Sanitas, Răzvan Gae, a explicat pe larg de ce sporurile acordate în sistemul sanitar sunt fundamental diferite de cele din alte domenii și nu ar trebui privite ca un „capriciu” al personalului medical.

„Sporurile acordate în sistemul sanitar sunt fundamental diferite de cele din alte domenii, deoarece ele compensează riscurile reale la care este supus organismul angajaților în timpul programului de lucru, riscuri evaluate de Serviciul de Securitate și Sănătate în Muncă și de Inspectoratul Teritorial de Muncă. Personalul medical se confruntă zilnic cu o încărcătură psihică uriașă, cu o presiune extrem de ridicată și cu un volum foarte mare de muncă, având adesea de-a face cu pacienți inconștienți, iar toate manevrele efectuate sunt realizate sub tensiune maximă. Spre deosebire de alte sectoare, în sănătate nu există sporuri de antenă sau alte facilități similare; aici, sporurile sunt acordate pe baza unor determinări precise și implică mai multe paliere și valori pozitive, de regulă trei, patru sau chiar cinci, astfel încât un angajat să le poată primi în mod justificat”, a relatat vicepreședintele Sanitas.

Sindicalistul a atras atenția asupra impactului fizic al muncii în sistemul sanitar, menționând că aproximativ 80% dintre persoanele care lucrează de peste 15 ani în sistem suferă de afecțiuni ale coloanei vertebrale.

„Mai mult, ceea ce este numit generic «condiții normale de muncă» în sistemul sanitar înseamnă, în realitate, o suprasolicitare psihică accentuată și o incidență crescută a bolilor musculoscheletice. Deși în România nu există statistici oficiale, în rândul celor care lucrează de peste cincisprezece ani în sistem, aproximativ optzeci la sută dintre persoane suferă de afecțiuni ale coloanei vertebrale, acest lucru fiind valabil în special pentru infirmiere, îngrijitoare, brancardieri, asistente și chirurgi. Chirurgii, de exemplu, stau ore întregi aplecați peste masa de operație în poziții vicioase, neputând să mențină o postură dreaptă deoarece mesele nu pot fi ajustate la înălțimile diferite ale medicilor, ceea ce duce la suprasolicitarea coloanei la aproape toți cei implicați”, a mai precizat sindicalistul.

Un alt risc major semnalat de Răzvan Gae este cel legat de obiectele ascuțite și înțepătoare.

„Spargerea unei fiole poate provoca tăierea degetelor, iar o înțepătură accidentală cu un ac, mai ales atunci când volumul de muncă este foarte mare sau când pacientul face o mișcare bruscă și neașteptată, poate transmite boli grave de sânge, precum hepatita sau SIDA, riscul fiind prezent aproape la fiecare manevră efectuată”, a transmis sindicalistul.

Lista salariilor medicilor, potrivit noului proiect de lege
Conform proiectului de lege a salarizării, în sectorul sănătății sunt prevăzute modificări salariale pentru anii 2026 și 2027.

Pentru un medic primar, salariul mediu brut va crește de la 21.437 de lei (2026) la 22.016 (2027), în timp ce salariul minim va urca de la 17.588 la 20.127 de lei, iar salariul maxim va înregistra o scădere, de la 32.206 lei la 28.738 lei.

În cazul medicilor primari și specialiști cu gărzi, pierderile sunt  între 1.333 și 3.444 lei/lună. Rezidenții terminali ATI cu gărzi sunt singurii care vor beneficia de creșteri (+639 lei net).

În cazul unui biolog principal sau expert în fizică medicală, salariul mediu brut va fi de 11.954 lei, comparativ cu 11.706 lei în prezent, iar salariul minim va crește de la 7.869 la 9.653 lei.

Asistenții medicali principali sau seniori vor beneficia de un salariu mediu brut de 11.788 lei, față de 11.270 lei, iar salariul minim va înregistra o creștere semnificativă, de la 8.413 la 9.952 lei.

Una dintre cele mai mari majorări este prevăzută pentru asistenții sociali principali sau seniori, al căror salariu mediu brut va urca de la 8.244 la 10.033 lei, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 22%, iar salariul maxim va crește de la 10.459 la 11.282 lei.

Gărzile și sporurile se taie masiv — sporul de 75–100% pentru gărzi dispare, sporul de condiții periculoase scade de la 85% la 50%, iar sporul pentru garda la domiciliu de la 40% la 15%.

Sociolog: Riscăm să ne întoarcem la un „exod” al medicilor
Sociologul și antropologul Ștefan Guga, cercetător la Syndex, a explicat pentru „Adevărul” că, deși Legea salarizării aflată momentan în vigoare fusese gândită pentru a rezolva problemele sistemului sanitar, noul proiect riscă să readucă România în situația în care specialiștii plecau peste hotare.

Greva SANITAS: medicii vor trata doar cazurile care pun viața în pericol. Doar o treime din personal va rămâne la lucru „Vedem foarte mulți medici nemulțumiți pentru că există o schimbare de placă față de Legea salarizării anterioară, care a fost făcută cu ei în minte. Lucrătorii din sănătate erau mai favorizați ca alte domenii în legea anterioară, fiind într-o bună măsură gândită pentru a rezolva niște probleme din sistemul sanitar, și anume valul de specialiști plecați peste hotare. Acum riscăm să ne întoarcem fix în același punct.”

Sociologul a adăugat că sporurile sunt o miză majoră și că sindicatele au pierdut lupta pentru protejarea lor: „Aici sporurile sunt o miză majoră și în general sindicatele au pierdut că orice spor dat printr-o lege poate fi și luat înapoi, spre deosebire de salariul fix. Guvernele mai mereu au luptat cu sporurile, semnalând că ar fi ceva neregulă cu ele, că ar fi imorale, ceea ce bineînțeles că este o prostie. Evident că există anumite sporuri care nu ar trebui acordate, dar aici nu vorbim despre domenii precum sănătatea și educația. Tăierea sporurilor în general a fost o chestiune care a cântărit foarte mult în politica anti-bugetari, din păcate.”